Această mitră este expusă în sala Sinaxar a Muzeului Mitropolitan Iași încă din momentul proclamării solemne a canonizării Sfântului Ierah Iosif cel Milostiv, ocazie cu care s-a vernisat și Expoziția „Personalitatea Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv reflectată în documente, imagini și odoare sfinte”. După această expoziție, în sala Sinaxar s-a creat un spațiu special unde sunt expuse permanent: sacosul, cârja arhierească cu paterița și Mitra Sfântului Iosif cel Milostiv.

Mitra arhierească este acoperământul capului sub forma unei coroane sferice, care are în partea superioară o cruce, pe care o poartă episcopii ortodocși în timpul slujbelor arhierești. Mitra este, de obicei, decorată cu diferite simboluri brodate sau realizate din pietre prețioase sau semiprețioase, cum ar fi crucea, vulturul bicefal sau diverse motive vegetale, care reprezintă bogăția și frumusețea credinței creștine.

În Biserica Ortodoxă Română, doar arhiereii au dreptul de a purta mitră deși, în trecut, a fost o perioadă în care și unii preoți au primit dreptul de a purta mitră în semn de distincție, dar fără cruce, aceștia numindu-se „mitrofori”. Acest obicei s-a păstrat în prezent doar în Biserica Ortodoxă Rusă și în structurile subordonate canonic ei.

Mitra arhierească simbolizează cununa de spini care s-a pus de ostași pe capul Mântuitorului, în timpul Patimirii Sale de bunăvoie. „Și împletind o cunună de spini, au pus-o pe Capul Iui” (Matei 27, 29; comp. Marcu, 15, 17; Ioan 19, 2; și S. Tes. pg. 317), dar și mahrama cu care I-a fost acoperit capul când L-au așezat în mormânt. De asemnenea, mitra este semnul demnității împărătești a Mântuitorului și, în același timp, semnul vredniciei primite de arhierei de la Mântuitorul, arhiereul fiind săvârșitorul principal al serviciilor divine și al Sfintelor Taine. Dacă luăm în considerare și pe cei patru evanghliști reprezentați în medalioanele mitrelor, acestea ne duc cu gândul la demnitatea de Învățător pe care a avut-o Hristos, episcopii fiind chemați a propovădui Evanghelia în întreaga eparhie, veghind ca dreapta credință să ajungă la toți cei aflați sub ocrotirea lor.

Revenind la mitra Sfântului Iosif, aceasta are broderia aplicată pe o structură rigidă, realizată prin încleierea unor fâșii de carton și material textil (în interior). La interior, mitra are o căptușeală de mătase verde, completată în partea inferioară cu o manșetă neagră, realizată dintr-un material sintetic. Crucea superioară, de tip latin, este realizată dintr-un aliaj de aur și argint, având două fețe identice. Pe fiecare față este montată central câte o piatră rotundă roșie, pe brațele laterale și cel superior câte două pietre albe, pe piciorul crucii fiind trei astfel de pietre. De asemenea, la extermitățile brațelor sunt trei ornamente stilizate sub forma unor capete de îngeri cu aripi, ornate fiecare cu câte trei pietre roșii. De pe ambele fețe ale crucii lipsesc două pietre roșii (sus) și trei albe (în partea inferioară). Din centrul crucii radiază patru perechi a câte trei raze, două egale și una mai mare. Razele mari sunt decorate pe fiecare față cu o piatră translucidă și două roșii mai mici, iar razele mai mici cu câte o piatră translucidă mai mare și una roșie mai mică. Baza metalică a crucii prezintă perforații folosite pentru coaserea de corpul mitrei. În continuarea bazei metalice a crucii se află un disc brodat cu două contururi concentrice, împodobit la interior cu formațiuni vegetale stilizate. Din acest disc se dezvoltă spre bază patru bandouri ornate cu motive vegetale țesute în relief, peste care sunt aplicate, la distanțe egale una față de cealaltă, trei pietre translucide, iar la fiecare întâlnire dintre bandoul care coboară de la crucea superioară cu baza mitrei este brodat câte un înger cu patru aripi, având chipul realizat dintr-un medalion în email, înconjurat de două fire metalice aurii, sub forma unor frânghii răsucite, cu texturi diferite. Privite de sus, aceste bandouri sunt dispuse sub forma unei cruci și împart câmpul mitrei în patru zone distincte. Pe fiecare dintre aceste zone modelul broderiei este asemănător în partea superioară cu cea din partea inferioară: lujeri vegetali stilizați și ornamentați cu paiete aurii. Central, înconjurate de un chenar de pietre translucide, sunt medalioanele realizate în email cu chipurile celor patru evangheliști, însoțiți de simbolul fiecăruia: Sfântul Evanghelist Matei cu îngerul, Sfântul Evanghelist Marcu cu leul, Sfântul Evanghelist Luca cu vițelul și Sfântul Evanghelist Ioan cu vulturul.

În partea inferioară, mitra este mărginită de un brâu aplicat, țesut în același stil cu celelalte elemente vegetale stilizate, încadrat superior cu un contur auriu. Din loc în loc, broderia are aplicate singulare, pietre prețioase, semiprețioase translucide și paiete aurii. 

Conform informațiilor păstrate, această mitră a aparținut Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei. Potrivit inventarului din 1910, mitra era trecută împreună cu o altă mitră, brodată în același stil „cu fir galben și alb” primind numărul de inventar 75. De asemenea, este menționat faptul că se păstrau în „tocuri de lemn îmbrăcate în piele”. După reinventarierea din 1948, ambele mitre au primit împreună același număr de inventar, respectiv 55/48, doar că la final se menționează că prima dintre ele se păstrează în cutie de lemn, iar cea de-a doua în cutie de tablă. În momentul în care a fost expusă în muzeu, s-a păstrat în depozit tocul original al mitrei, realizat din lemn și îmbrăcat în piele.

În urma cercetărilor pentru expoziția din 2018, am descoperit că mitra apare într-o fotografie realizată în anul 1895 a Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei.

Așadar, vă invităm să vizitați Muzeul Mitropolitan pentru a vedea acest obiect de mare valoare, dar și pentru a descoperi multe alte odoare păstrate peste vremuri de Mitropolia Moldovei și Bucovinei.