Femeia îmbătrâneşte, mama nu îmbătrâneşte. Femeia, ca femeie, se schimbă şi îmbătrâneşte; mama, ca mamă, nu se schimbă şi nu îmbătrâneşte. Femeia închipuie căderea omului în natură, mama închipuie înălţarea omului spre cer. Maica ce nu a fost femeie şi-a primit cinstea şi mărirea mai mare decât a îngerilor, pe câtă vreme femeia, ca femeie, a fost şi a rămas legătura omului cu natura. Prin rolul său de mamă, femeia răscumpără şi rolul său de femeie.

(Sfântul Nicolae Velimirovici, Gânduri despre bine și rău, Editura Predania, București, 2009, pp. 131-132)