Pericopa evanghelică care s-a citit în cadrul Sfintei Liturghii (Luca 16, 19-31) despre bogatul nemilostiv și săracul Lazăr, nu este o parabolă alcătuită din personaje fictive, ci constituie un caz adevărat, cu nume proprii, pentru că în pilde apar doar personaje cu caracter normativ și instructiv.

Această realitate a vieții trăită de cei doi – a bogatului cel nemilostiv care trăiește fără cusur fără să se gândească la cei din jur și a săracului Lazăr, cel de la marginea societății – a fost voia lui Dumnezeu de a conviețui pe acest pământ, doar că, atunci când au trecut „dincolo”, rolurile s-au inversat astfel încât bogatul a ajuns în locuința morților, iar Lazăr, în sânul lui Avraam. Desigur, această sentință a fost dată după faptele fiecăruia, fiecare primindu-și răsplata cuvenită. Și e foarte probabil faptul că fiecare dintre noi ne alegem încă din timpul vieții pământești locul unde ne vom sălășlui în viața cea de Apoi. Doar că nu ne dăm seama fiindcă suntem departe de o viață duhovnicească coerentă!

Cu siguranță, un astfel de „Lazăr” se află în fiecare parohie, localitate și așa mai departe. Suntem datori ca păstori de suflete să cercetăm pe frații noștri, pe cei neputincioși și bolnavi, care au nevoie de ajutor și să ne îngrijim de ei până la mutarea lor din această lume pentru că în fiecare dintre ei strălucește chipul lui Hristos. Cea mai mare bogăție trebuie să fie aproapele nostru pentru că la Dumnezeu ajungem prin faptele milei sufletești și trupești.

Marele scriitor Oscar Wilde spunea faptul că purtăm în noi și raiul, și iadul. Desigur, încă de la plămadirea lui, omul a fost creat pentru viața veșnică, să moștenească Raiul, însă moartea a apărut ca și consecință a păcatului strămoșesc. Nu există cale de mijloc pentru că Mântuitorul Iisus Hristos ne spune foarte clar: „Şi vor ieşi cei ce au făcut cele bune spre învierea vieţii şi cei ce au făcut cele rele spre învierea osândirii" (Ioan 5, 29).

În final, când poate va fi mult prea târziu, ajungem să înțelegem faptul că alegerile pe care le-am făcut în această viață trecătoare, modul cum ne-am poziționat prioritățile, vor conta foarte mult în viața de după moarte, acolo unde totul va fi foarte transparent la Dreapta Judecată, și, desigur, încă nădăjduinda mila cea nemăsurată a lui Dumnezeu! Dar, până la urmă, ne sunt respectate deciziile pe care le-am luat!