Dacă vrei ca Domnul să-ți creadă „din inimă” rugăciunea, străduiește-te din tot sufletul ca tot ceea ce vorbești și faci față de oameni, să fie făcut cu sinceritate, să nu fii niciodată nesincer cu ei. Când vei fi față de oameni încrezător și cu inima deschisă, Domnul te va face să fii sincer și cu inima deschisă și în rugăciune către Dumnezeu. Celui ce nu arată oamenilor o inimă deschisă, nici Domnul nu-i acceptă deschis rugăciunea, făcându-l pe acela să simtă că, întrucât este nesincer față de oameni, nu poate fi cu desăvârșire sincer nici față de Dumnezeu, fără să-l mustre conștiința.

(Sfântul Ioan de Kronstadt, Viața mea în Hristos, trad. de Boris Buzilă, Editura Sophia, București, 2005, p. 48)