Ce este gastrita?

Gastritele sunt afecțiuni inflamatorii acute sau cronice, difuze sau focale ale stomacului. Conceptul de gastrită s-a dezvoltat odată cu introducerea examenului endoscopic și histologic al fragmentului de biopsie gastrică. În populația generală gastritele cronice sunt mai frecvente decât cele acute, prevalența acestora fiind în strânsă legătură cu infecția cu Helicobacter Pylori. Zonele geografice cu statut socio-economic precar reprezintă factori importanți în transmiterea acestei infecții.

Care sunt factorii declanșatori ai gastritei?

Gastritele includ un spectru etiologic variat și au în comun un tablou clinic asemănător. La realizarea procesului inflamator concură mai mulți factori, iar  prin agresiunea prelungită sau repetată se crează condițiile dezvoltării gastritei cronice. Medicamentele (AINS, citostaticele, unele antibiotice), unii factori infecțioși( Helicobacter Pylori, virusuri, paraziți), agresiunile alimentare (condimentele iritante, aditivii alimentari), consumul de alcool, fumatul, anumite condiții patologice - stomacul operat, refluxul duodeno-gastric, insuficiența evacuatorie gastrică, ciroza hepatică, diabetul zaharat, insuficiența renală cronică - pot duce la apariția gastritelor.

Ce simptome întâlnim în cazul acestei afecțiuni?

Manifestările clinic sunt nespecifice. Gastritele pot fi asimptomatice sau pot genera acuze dispeptice. Durerea epigastrică este simptomul dominant care aduce pacientul la medic, însă pacienții pot prezenta uneori: grețuri și vărsături, senzația de sațietate precoce, meteorismul abdominal, inapetența.

Pacientul se prezintă la medic cu simptome de intensitate diferită, de aceea se impune un diagnostic diferențial - intra în discuție unele afecțiuni ca: ulcerul peptic, neoplasmul gastric, suferințe biliopancreatice, boala Crohn, dispepsia funcțională. Examenul  obiectiv nu furnizează date importante, în majoritatea cazurilor existând doar o sensibilitate la palparea regiunii epigastrice.

Cum se pune diagnosticul de gastrită?

Diagnosticul de certitudine se bazează pe anamneză și este confirmat de examenul endoscopic cu biopsie, fiind  necesar, uneori, să fie completat de unele investigații biologice. Nu întotdeauna există o concordanță între manifestările clinice și modificările histologice din mucoasa stomacului. Uneori, gastrita este confundată cu sindroamele dispeptice ce sunt expresia unor suferințe funcționale sau extradigestive, de aceea endoscopia joacă un rol important.

La ce tratament sunt supuși pacienții diagnosticați cu gastrită?

Tratamentul gastritelor se adresează verigilor patogenice. Diferă în funcție de etiologie. Scopul tratamentului este de a ameliora simptomatologia, de a preveni recidivele sau complicațiile. 

Mijloacele terapeutice existente își propun:

- reducerea agresivității secreției clorhidropeptice prin scăderea secreției și tamponarea acidității gastrice

- creșterea rezistenței mucoasei cu agenți citoprotectori

- tratamentul infectiei Helicobacter Pylori, unde este cazul.

Inhibitorii pompei de protoni sunt cei mai eficienți și cei mai utilizați. Pot fi utilizați în monoterapie sau în asociere cu medicamente din clasele prezentate, alegerea fiind făcută în funcție de etiologie, simptomatologie și de severitatea modificărilor decelate la examinarea endoscopică.

Am putea preveni gastrita?

Măsurile profilactice sunt reprezentate de promovarea unei  alimentații echilibrate, încurajarea pacienților să renunțe la fumat și/sau consum de alcool, urmărirea schemei terapeutice de eradicare a infecției cu Helicobacter Pylori, atenționarea privind efectul agresiv asupra mucoasei gastrice a unor medicamente.

Un sfat pentru cititori

Manifestările dispeptice pot ascunde uneori afecțiuni serioase, de aceea, în caz de persistență a lor, adresarea către un medic de specialitate joacă un rol important. Trebuie avut în vedere că, netratată, în funcție de factorul care a dus la apariția acesteia, gastrita poate avea o evoluție progresivă. Complicațiile pot fi serioase, de la hemoragii din eroziuni sau un eventual ulcer, la obstrucția zonei pilorice prin edem cu apariția tulburărilor de evacuare gastrică, ce pot genera deshidratări în caz de vărsături incoercibile, sau chiar malignizare.

Vă reamintim că, pentru alte informații și consultații puteți suna la unul dintre numerele de telefon ale Spitalului Providența (aflat pe Șoseaua Nicolina nr. 115, Nicolina 2, CUG, Iași): 0232 241 271 / 0730 230 030 / 0745 375 427

Interviul în format AUDIO îl puteți asculta AICI!

Mai multe găsiți și pe pagina de facebook a Spitalului Providența al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei: https://www.facebook.com/providenta/.