Hramul Mănăstirii Sihăstria Voronei, sărbătorit în ziua Bunei Vestiri: „Maica Domnului este punte și cale pentru fiecare dintre noi”
Sărbătoarea Bunei Vestiri, cea mai veche sărbătoare închinată Maicii Domnului, a prilejuit momente de aleasă bucurie duhovnicească la Mănăstirea Sihăstria Voronei din județul Botoșani, care și-a serbat hramul. Cu acest prilej, Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Ungariei, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.
Câteva sute de credincioși din municipiul Botoșani și din localitățile învecinate au participat la sărbătoarea închinată Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, venind să se roage împreună și să ia parte la bucuria hramului așezământului monahal.
Programul liturgic a debutat cu slujba Aghiasmei, urmată de Acatistul Bunei Vestiri și de Ceasuri, iar apoi a fost săvârșită Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur, unită cu Vecernia. Răspunsurile liturgice au fost oferite de membrii Grupului psaltic „Nectarie Protopsaltul” al Parohiei „Sfântul Grigore Palama” din București, care au înfrumusețat slujba prin cântări alese.
În cuvântul de învățătură, ierarhul a evidențiat modelul de viețuire al Maicii Domnului, subliniind curăția, smerenia și ascultarea acesteia ca repere esențiale pentru viața fiecărui creștin:
Sărbătoarea de astăzi, cum se spune și în troparul sărbătorii, este „începutul mântuirii noastre”. Astăzi este începutul mântuirii noastre, căci Cel din veac, Fiul, al Fecioarei Se face. Și tocmai de aceea, pentru această curăție deosebită a vieții, dobândită în primul rând prin rugăciune și prin smerenia pe care o are, Maica Domnului s-a învrednicit să fie mireasa lui Dumnezeu și să fie Maica Fiului Celui Veșnic al Tatălui Ceresc. Și este cea care devine punte și cale pentru fiecare dintre noi, pentru a redobândi acest drum de întoarcere al nostru către unirea cu Dumnezeu, dacă, bineînțeles, și noi vom urma modelul Maicii Domnului: de rugăciune, de bunătate, de curățenie sufletească și, mai ales, de smerenie. Pentru că atunci Dumnezeu va pogorî, cum este din taina Sfântului Botez. Dar pe măsură ce ne vom strădui să procedăm și să facem și noi la fel ca Maica Domnului, care nu a căutat vreodată să se impună, ci și-a trăit viața necăutând lucrurile lumii acesteia, dedicându-și-o în întregime Fiului ei, despre care știa că este Fiul Celui Preaînalt. Și a rămas în istoria Bisericii noastre nu doar foarte cinstită, cum spunem despre Maica Domnului atunci când ne adresăm în rugăciunile și cântările noastre – cea „mai cinstită decât heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât serafimii”. Deci este mai cinstită Maica Domnului decât cel mai mare dintre împărații lumii acesteia, pentru viața sa aleasă și pentru inima sa cea atât de largă și de curată, care a putut să-I facă locaș și să-L primească într-însa pe Însuși Fiul Cel Veșnic al Tatălui Ceresc. Și de aceea Maica Domnului a ajuns să fie mai cinstită chiar decât puterile cele netrupești, care, neîncetat, zi și noapte, petrec împreajma Sfintei Treimi și neîncetat Îl slăvesc pe Dumnezeu.
La finalul slujbei, părintele stareț Ghedeon Huțanașu a adresat un cuvânt de mulțumire ierarhului pentru prezență și binecuvântare, precum și tuturor credincioșilor care au participat la hram, subliniind importanța comuniunii și a rugăciunii în viața Bisericii.
Scurt istoric
Încă din timpuri străvechi, unii din părinţii vieţuitori în Mănăstirea Vorona s-au retras aici, în colţ tainic, unde şi-au petrecut în linişte şi în rugăciune ultimele clipe ale vieţii lor pământeşti. Stareţul Iosif Vasiliu de la Mănăstirea Vorona a avut poruncă, în 1853, de la domnitorul Mihail Sturza să zidească biserica, aceasta fiind şi dorinţa lui. Zidirea bisericii a început în anul 1858 şi cu toate constrângerile legii secularizării, lucrările au continuat. În 1860 clădirea şi chiliile erau zidite, iar la 25 martie 1861, biserica a fost sfinţită de Episcopul Chesarie Sinadon, locotenent de Mitropolit al Moldovei. Finisarea lucrărilor şi pictarea bisericii de către schimonahul Vladimir s-a terminat în 1876. Dintre schimnicii care s-au ostenit în Sihăstria Voronei, cel mai cunoscut este Sfântul Cuvios Onufrie, cinstit în fiecare an pe data de 9 septembrie.
„Iată roaba Domnului! Fie mie acum după cuvântul tău!”
Sărbătoarea Bunei Vestiri sau Blagoveștenia, cum mai este numită în popor, este celebrată în fiecare an pe 25 martie și amintește de momentul când Sfântul Arhanghel Gavriil a anunțat-o pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu că „Duhul Sfânt S-a pogorât peste ea și puterea Celui Preaînalt a umbrit-o”, urmând ca ea să devină Maica Mântuitorului Iisus Hristos. Este cea dintâi sărbătoare confirmată în documente, dintre cele închinate Maicii Domnului, iar începând de astăzi au mai rămas 9 luni până la slăvitul praznic al Nașterii Domnului. Buna Vestire este relatată în Noul Testament doar în Sfânta Evanghelie după Luca, în primul capitol.
Acest praznic este celebrat în fiecare an în Postul Mare și este consemnat în calendarul ortodox cu dezlegare la untdelemn, vin şi peşte, indiferent în ce zi ar cădea.
