Fără îndoială, nu e ușor să urci la bunătatea recomandată de Mântuitorul, când ți se face rău. Teoretic ne declarăm de acord cu învățătura Sa, dar dacă e vorba să trecem la aplicarea ei, de îndată descoperim că ne e aproape imposibil.

Pornirea noastră, când cineva ne face rău, e să-i răsplătim și noi cu rău. Și păcătuim. Mântuitorul ne cere un mare efort de autodepășire. Tocmai de aceea a venit El, ca să ne îndrume și să ne ajute să încercăm această autodepășire. E aproape supraomenească, dar suntem chemați să devenim desăvârșiți (Matei 5, 48).

Chiar Dumnezeu pe care Îl descoperea Moise îndemna la desfăvârșire: „Să-mi fiți sfinți” (Leviticul 20, 26).

Chemarea la desăvârșire și la sfințenie nu e ușor de împlinit. E mult mai comodă mediocritatea. Unii confundă mediocritatea cu „calea de mijloc”, cea recomandată de sfinții trăitori ai virtuților creștine. Sunt lucruri total diferite.

„Calea de mijloc” e evitarea exceselor care ne pot face rău. De pildă, evitarea postului excesiv care ar duce la îmbolnăvirea trupului și la mândrie, adică la îmbolnăvirea și a sufletului. Tot un exces care ar face rău ar fi eliminarea totală a postului, care ar duce la îmbuibare și lenevire, rău pentru trup și rău pentru suflet. A fi pe calea de mijloc e a fi pe calea înțelepciunii, a echilibrului, a bunului-simț.

Tendința firească a oamenilor întregi e spre mai mult, spre mai bine, spre mai frumos. Tinderea spre desăvârșire nu e o invenție artificială a Mântuitorului, o recomandare lipsită de realism. S-o verificăm prin cel mai la îndemână mijloc.

Când un copil merge pentru prima oară la școală, învățătorul e pentru el cel mai mare om din lume. Întrebat ce vrea să se facă, va zice: „învățător”. Când mai târziu vede și aude la televizor artiști sau jucători de fotbal, dorește să se facă artist sau jucător de fotbal. Dar nu oricum. Întrebat „ca cine?”, va spune întotdeauna numele celor mai buni, ale celor mai lăudați. Nu va dori să ajungă precum cei mai slabi.

De ce să fie atunci nepotrivit îndemnul: „Fiți desăvârșiți” și încă: „precum și Tatăl vostru cel din ceruri desăvârșit este”? Deci la nivelul Celui Mai Mare!

(Mitropolitul Antonie Plămădeală, Tâlcuiri noi la texte vechi, Editura Sophia, București, 2011)