În fiecare an, în prima zi a lunii septembrie, Biserica sărbătorește Indictionul, adică începutul Anului Nou bisericesc – care este diferit de Anul Nou calendaristic. Conform Sinaxarelor bisericești, în această zi a intrat Domnul nostru Iisus Hristos în Sinagoga iudeilor şi, dându-I-se cartea lui Isaia prorocul şi deschizând-o, a aflat locul în care era scris: „Duhul Domnului peste Mine, pentru care M-a uns a binevesti săracilor, a vindeca pe cei zdrobiți la inimă, a propovădui robilor slobozenie şi orbilor vedere. A slobozi pe cei sfărâmaţi întru ușurare, a propovădui anul Domnului cel primit” (Luca 4, 16-22 cf. Isaia 61, 1-2). Apoi, dând cartea slugii și șezând, a zis: „Că astăzi s-a plinit Scriptura aceasta în urechile voastre”. De asemenea, tradiţia spune că şi poporul evreu a intrat in Ţara Făgăduinţei în luna septembrie.

Din punct de vedere liturgic, cântările închinate Anului Nou bisericesc sunt de o frumusețe aparte. Referindu-ne strict la prima carte de psaltichie în limba română, al cărei autor este Filothei sin Agăi Jipei (apărută în anul 1713 și aflată sub cota nr. 61 BAR ), aceste cântări se găsesc în volumul III, Stihirariul și sunt cuprinse între filele f.114r - f.117r. Trebuie precizat faptul că Slujba Indictionului se combină cu Slujba Sfântului Simeon Stâlpnicul – sărbătorit tot pe 1 septembrie. Toate aceste cântări din ms. rom. 61 BAR au fost puse pe notație lineară de către bizantinologul arhid. Sebastian Barbu-Bucur.

Astfel, în Stihirar găsim următoarele cântări: f. 114r: Din rădăcină bună, glas 2; Pomenirea ta în veci rămâne, glas 2; Sicriul moaștelor tale, glas 2; Iubit-ai prea cuvioase filosofia cea de sus, glas 2; apoi f. 115r: Slava, Dumnezeiescul dar umbrează, glas 6; Fiule și Cuvântule cel fără de început, glas 6; f. 115r-v: Slava, Prea cuvioase Părinte, bună scară ai aflat, glas 5; f. 115v-116r: Tu împărate cela ce ești pururea, glas 5; f. 116r: Cuvântule cel mai-nainte de veci, glas 3; Împărăția Ta, Hristoase, Dumnezeule, glas 4; Umblările Tale Dumnezeule, glas 4; Când cu patima Ta, glas 2 și la f. 117r: Cela cu nespusa înțelepciune, glas 8. Notația folosită în alcătuirea cântărilor din Psaltichia rumănească este cea cucuzeliană, adică notația dinaintea reformei hrisantice. Stilul este unul frumos, adaptat limbii române, fără prea multe melisme și cu formule melodice care nu implică un grad de dificultate ridicat.

În concluzie, cântările Indictionului ne îndeamnă să dăm mulțumire lui Dumnezeu pentru anul care a trecut și să-L rugăm de a ne da putere să păzim poruncile Lui în anul ce vine, prin binecuvântarea cununii anului; pace bisericilor; pământului să dăruiască bună rodire și asupra vrăjmașilor biruință.