Ce neasemuită e smerenia, ce neasemuit este pogorământul Împăratului Fără de început al slavei, al Domnului Iisus Hristos, înaintea Căruia se cucernicesc Puterile Cereşti, de a Cărui privire tremură Cerul şi pământul! Ce neştirbit a împlinit Legea pentru noi, cei trăitori întru toată fărădelegea, fiindcă El prin faptele şi cuvintele Sale ne învaţă să împlinim neştirbit poruncile lui Dumnezeu! Cum S-a apropiat de noi, nevrednicii, Cel Drept de cei nedrepţi, Cel Fără de păcat de cei vicleni şi răi, Cel Preacurat de cei spurcaţi cu toate necurăţiile păcatelor, Cel Bun şi Blând de cei răzvrătiţi, nesupuşi, Cel fără patimă de cei mult-pătimaşi! Pentru ce? Ca să ne împace cu Tatăl pe noi, cei pe care ne rupsese de El suflarea şarpelui adâncului, să ne unească cu El pe noi cei păcătoşi şi să ne dea iertarea de păcate, pe cei omorâţi să-i în vieze, pe cei trufaşi să-i înveţe smerenia, pe cei nesupuşi să-i deprindă cu supunerea, fiindcă şi El ascultător S-a făcut pentru noi Tatălui Ceresc până la moarte, şi încă moarte de cruce.

(Sfântul Ioan de Kronstadt, Despre tulburările lumii de astăzi, Editura Sophia, București, 2011, p. 31)