Aceasta nu înseamnă că nu veţi avea conflicte, că nu veţi trece prin momente de criză, că nu veţi trăi sentimente de însigurare, că nu vă veţi simţi uneori lipsiţi de energie pentru relaţia voastră, întrucât toată energia voastră este absorbită de grijile, îngrijorările şi tensiunile zilnice. Nu înseamnă că nu veţi trăi sentimente de mânie, dezamăgire, tristeţe în relaţia voastră de cuplu.

Ne propunem doar să aducem în discuţie modalităţi prin care, după fiecare dintre momentele dificile, inerente unei căsnicii, vă puteţi reîntoarce la lucrurile esenţiale, vă puteţi stabili din nou priorităţile, puteţi pune din nou relaţia de căsătorie pe primul plan, vă puteţi privi partenerul/partenera cu inima deschisă.

Una dintre principalele condiţii ale unei căsnicii vii şi armonioase este, într-adevăr, a avea inima, sufletul, în totalitate deschisă spre relaţia cu soţul/soţia. Fără scenarii, fără idei preconcepute, fără tendinţe de manipulare în scopul obţinerii controlului în relaţie, fără tendinţa de a disimula propriile sentimente, fără a te închide în tine, atunci când realitatea nu este aşa cum ţi-ai dori… A avea inima 100% deschisă pentru relaţia cu partenerul/a ar trebui să reprezinte o preocupare de zi cu zi.

Cum putem avea mereu iubire în căsnicie

Uneori, o piedică împotriva deschiderii în relaţie o reprezintă chiar inima ta, prin răni trăite în trecut, prin stocarea unor amintiri cu conotaţie negativă puternică, ce sunt retrăite sub impulsul unor stimuli actuali declanşatori. De aceea, este bine să privești în sufletul tău şi să vezi dacă modul propriu de interpretare şi reacţie în relaţie nu este tributar unor idei şi sentimente cu caracter parazit, puternic înrădăcinate în experienţele copilăriei. Te poți simţi respins, lipsit de speranţă şi apărare, neputincios, inadecvat, inferior, nedorit, judecat, ignorat, neimportant, neînţeles, nerespectat.

Dacă aceste sentimente se transformă într-un tipar emoţional, cu caracter repetitiv – în fiecare situaţie conflictuală te simţi în acelaşi mod – este posibil ca rădăcinile reacţiilor tale afective să fie mult mai îndepărtate. În multe dintre aceste situaţii, la bază se află convingeri profunde, dar cu caracter iraţional, care tind să saboteze atât relaţia ta cu soțul/soția, cât şi relaţia cu tine însuți. O parte dintre aceste convingeri sunt: nu sunt bun/-ă de nimic, nu sunt vrednic/-ă de iubire, nu merit atenţie, nu pot fi eu însumi/însămi, mai bine nu existam. A-ţi deschide inima către relaţia cu soţul/soţia înseamnă de multe ori a identifica bariera pe care o stabilesc aceste convingeri, a nu le acorda credit, lăsându-le să îți domine relaţiile, şi să Îl rogi pe Dumnezeu să vindece rănile sufleteşti care au cauzat apariţia lor.

Un alt pas pentru a avea o relaţie vie de iubire în căsătorie este acela de a cere de la Dumnezeu să îți umple sufletul cu iubire, în loc să te forțezi să trăiești în permanenţă sentimente de iubire, chiar și în situaţiile în care resimți mai degrabă mânia, revolta sau tristeţea. În acest mod vei avea mereu iubire în relaţia ta, indiferent de sentimentele trăite la nivel psihologic, atât de dependente de situaţiile şi reacţiile fluctuante ale celuilalt.

De asemenea, fii conştient/conştientă în permanenţă de ceea ce simţi, indiferent dacă este vorba de sentimente cu conotaţie pozitivă sau negativă. În special, în această a doua situaţie ai putea fi tentat să faci două lucruri, în egală măsură distrugătoare pentru relaţia voastră: fie să îți reprimi sentimentele negative, gândind că acestea nu au ce să caute, să le respingi ca pe o ameninţare a armoniei relaţionale, fie să le consideri drept principal barometru al relaţiei şi să reacţionezi imediat, nemijlocit, sub impulsul lor. În locul acestor două tendinţe automate, alege să conştientizezi sentimentele, să accepţi că şi acestea fac parte din trăirile tale şi să analizaţi ce dorinţă neîmplinită este în spatele lor. În loc să aştepţi de la soţ/ soţie să îți împlinească aceste dorinţe, arată-i-le lui Dumnezeu.

Convingerile negative pot fi înlocuite

Identifică interpretările negative repetitive pe care le faci, judecăţile, percepţiile, aşteptările, fricile, rănile din trecut, credinţele, problemele şi modelele existente în familia de origine şi gândeşte-te la modul în care acestea îţi afectează emoţiile.

Găseşte, totodată, soluţii care să te ajute să înlocuieşti convingerile iraţionale şi sentimentele care rezultă din acestea. Astfel, poţi căuta în Biblie versetele care contrazic ideile tale preconcepute, convingerile negative iraţionale, te poţi ruga ca Dumnezeu să îţi reînnoiască perspectiva asupra ta şi asupra relaţiei cu soţul/soţia, poţi vorbi cu oameni de încredere (duhovnic, prieteni, consilier de specialitate) despre aceste convingeri ale tale. Dar, mai ales, e nevoie să nu îţi neglijezi sufletul, ci să-i oferi activităţi care îl hrănesc şi îl păstrează sănătos – rugăciune, cultivarea unor relaţii de prietenie sănătoase, stabilirea unor limite sănătoase în viaţa ta, păstrarea unui jurnal în care să poţi vorbi deschis despre sentimentele tale.

Şi, nu în ultimul rând, acordă-i atenţie, încredere, recunoaştere permanentă soţului/soţiei, apreciind ceea ce face pentru voi, acordându-i tipul de atenţie şi sprijin de care are nevoie, apreciindu-i calităţile, petrecând mult timp de calitate cu el/ea şi reasigurându-l/o de iubirea ta necondiţionată.