Relațiile sănătoase și, pur și simplu, confortul sufletesc sunt imposibile fără încredere – dar cine a zis că asemenea relații trebuie sa apară „la prima vedere”? În viața reală, încrederea se cucerește cu încetul.

Numai copiii mici sunt, din fire, nemărginit de încrezători. Copiii chiar trebuie învățați să aibă o anumită doză de suspiciune („Nu deschide ușa până când nu te convingi că sună ai tăi”). Dacă încrederea ta este vecină cu naivitatea copilului, vei fi nevoită să suferi nu o dată amărăciunea dezamăgirii de oameni, durere sufletească.

Cheia rezolvării problemei „a avea încredere – a nu avea încredere” constă în alegerea înțeleaptă a persoanei în care te încrezi și în construirea treptată a relației de încredere.

Există și oameni care suferă de pe urma singurătății și totodată nu îndrăznesc nicidecum să-și deschidă sufletul în fața unei persoane pe care o cunosc de multă vreme. Am întâlnit un tânăr de acest gen. După cât se pare, eu am fost primul om în fața căruia și-a vărsat sufletul. El a depășit închiderea în sine care îl caracteriza doar pentru că a discutat cu mine și l-am putut astfel ajuta ca psihoterapeut. În viață îi fusese foarte greu. Ca întotdeauna, l-am întrebat despre copilărie, despre familia în care a crescut. Iată ce mi-a povestit: 

„În familia noastră cuvântul cel mai popular era «mâine». Mâine mi-a promis tata că îmi repară bicicleta, mâine se pregătea să meargă cu mine la grădina zoologică, mâine trebuia să mergem la pescuit. Dar acest mâine nu venea niciodată. Tata nu-și ținea promisiunile.” „Dar mama s-a ținut întotdeauna de cuvânt?” „Știți, viața familiei noastre era atât de aiurea, atât de dezordonată, că nici mama nu reușea să se țină de promisiuni. Eu m-am obișnuit rapid cu asta, dar sora mea mai mică trăgea nădejde întotdeauna, iar pe urmă, când rămânea cu buza umflată, plângea.”

E foarte greu să ai încredere în oameni când ai o experiență de viață atât de amară. „Dar nu cumva se poate trăi și fără încredere?” Știi ce o să-ți răspund la această întrebare? Sunt o mulțime de lucruri fără de care poți trăi, dar ce viață o să mai fie asta? Dacă nu ai încredere în nimeni, dacă nimeni nu are încredere în tine, înseamnă că trăiești printre străini, că dispare căldura sufletească și rămâi fără sprijin psihologic. Iar dacă are loc o situație de criză te poți prăbuși psihologic – poți, pur și simplu, chiar să nu supraviețuiești. Sprijinul vine doar de la oameni în care ai încredere. 

(Valentina Moskalenko, Cum să fii fericită în dragoste și căsătorie, Editura Sophia, București, 2017, pp. 60-61)

*Cartea se adresează femeilor care au dificultăți în a se raporta corect la iubire și relația cu un bărbat. Cu toate acestea, fiecare se poate regăsi într-o măsură mai mică sau mai mare și are ceva de învățat din ea.

Îți mai recomandăm și: Optimismul şi încrederea revigorează căsnicia