Mă pot mântui dacă aleg singurătatea în locul căsătoriei, dar și al călugăriei?
Sărut mâna, părinte! Omul se poate mântui și singur sau este necesar să aleagă una dintre cele două căi: calea călugăriei sau calea căsătoriei? Nu este o stare anormală cea de singurătate – adică să nu te afli pe niciun drum, nici pe cel al familiei, nici pe cel al mănăstirii?
Poți adresa oricând o întrebare în cadrul rubricii „Întreabă preotul” transmise LIVE pe doxologia.ro și pe conturile noastre de Facebook și YouTube.De aceea, te îndemnăm să te abonezi la canalul de YouTube și să ne urmărești pe Facebook, pentru a primi în timp util notificările și a afla când intrăm în direct cu unul dintre preoții care vor răspunde la întrebări.
Nu uita, însă, că unele întrebări își găsesc cel mai bun răspuns la părintele duhovnic sau la preotul din parohia ta!
Pentru că timpul transmisiunilor în direct este limitat, ne rezervăm dreptul de a selecta, modera și edita întrebările și comentariile adresate.
O parte dintre răspunsuri se vor regăsi în format text și/ sau video în cadrul acestei secțiuni.
Îți mulțumim pentru înțelegere!
Dacă nu ne mai iubim și nu ne înțelegem, trebuie să rămânem împreună de dragul copiilor?
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Mitropolia Moldovei și Bucovinei | © doxologia.ro
Soră Maria, răspunsul nu este foarte ușor de dat. Starea de care amintești tu este numită de unii călugărie albă. Adică să trăiești în lume, ducând o viață apropiată celei din mănăstire. Călugăria nu presupune doar castitate, ci și ascultare, supunere, rugăciune, participarea la un program riguros de rugăciune, încredințarea rațiunii și voii tale starețului și duhovnicului. Aceste deziderate sunt greu de împlinit în viața laică, dar nu imposibil. Depinde foarte mult de voința persoanei în cauză și de iscusința duhovnicului de a-l călăuzi pe drumul cel drept.
Asta nu înseamnă că cei căsătoriți nu se pot mântui. Mulţi credincioși consideră sfințenia un deziderat specific lumii monahale, gândind că mântuirea se poate dobândi doar – sau mai ușor – în mănăstire. Cum lesne se înțelege, respectivele opinii sunt greșite, căci chemarea la mântuire, la sfințenie, nu se adresează doar monahilor, clericilor, ci tuturor credincioșilor, deci și căsătoriților.
Nu există o rețetă singulară de a dobândi mântuirea. Privind în Viețile Sfinților, ne uimește diversitatea căilor prin care sfinții s-au făcut „casnicii lui Dumnezeu”, după cum îi numește Pavel, Apostolul. Unii s-au retras în pustie, alții au viețuit în mănăstiri, o seamă și-au asumat jugul căsătoriei.
Cu bune doriri,
Pr. Mihail