IPS Teofan a săvârșit Liturghia Darurilor mai înainte sfințite la Catedrala Mitropolitană
Miercuri, în cea de-a șasea săptămână a Postului Mare, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, alături de un sobor de preoţi şi diaconi, a oficiat Liturghia Darurilor mai înainte sfințite unită cu Vecernia, la Catedrala Mitropolitană din Iaşi.
Credincioșii ieșeni, dar și pelerinii care au venit să se închine la moaștele Sfintei Parascheva, s-au rugat în această după-amiază la Sfânta Liturghie a Darurilor mai înainte sfințite, săvârșită de către IPS Teofan. Răspunsurile la strană au fost oferite de psalții corului „Chivotul” al Catedralei Mitropolitane.
În cuvântul de învățătură rostit la finalul Sfintei Liturghii, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei a explicat cum trebuie să ne pregătim pentru sărbătoarea Învierii Domnului:
Avem la îndemână postul, avem la îndemână această Sfântă Taină, a Liturghiei Darurilor mai înainte sfințite, avem cele care sunt cunoscute prin gândirea Bisericii ca pregătire pentru marea noastră împărtășire cu puterea Învierii Domnului Hristos. Împărtășirea noastră din Învierea Domnului este ca o prelungire a Sfintei Euharistii, Trupul și Sângele Domnului. Auzim la rugăciunile care se citesc înainte de împărtășirea cu Sfintele Taine că ne apropiem de foc, de Trupul și Sângele Domnului și se cuvine să ne pregătim pentru aceasta în mod special, spune rugăciunea, împăcându-ne cu fratele care ne-a mâhnit. Dacă ne pregătim pentru împărtășirea cu Sfintele Taine, încercând a ne împăca cu fratele care ne-a mâhnit, cu certitudine, pregătirea pentru sfintele Paști, comportă același lucru.
Ce este Liturghia Darurilor?
Inițial, Liturghia Darurilor mai înainte sfințite, atribuită Sfântului Ierarh Grigorie cel Mare, a fost o simplă rânduială săvârșită în cadrul vecerniei, în care creștinii primeau Sfânta Împărtășanie după ce aceștia ajunau, fără să mănânce nimic până la apusul soarelui. Conform Canonului 49 din Laodiceea, nu era permis „a se jertfi pâine în Patruzecime, decât numai sâmbăta şi duminica” – adică nu se îngăduia să se oficieze Liturghia Sfântului Ioan Hrisostom sau a Sfântului Vasile cel Mare în timpul săptămânii, de luni până vineri. Totuși, de-a lungul anilor, în Biserică s-a obișnuit ca unii credincioși să postească aspru până la finalul zilei – căci după vecernie înceta ajunarea – iar după slujba de seară să primească Sfintele Taine, ca întărire duhovnicească și trupească în timpul postului. Rânduiala actuală a Liturghiei este atribuită Sfântului Grigorie Dialogul, Episcopul Romei, cel care a fixat această formă în cadrul vecerniei.
