iubirea lui Dumnezeu

Împărțiți, dar nedespărțiți

Nu este nimic creștinesc în a împărți oamenii pe categorii pentru a eticheta sau a discrimina. Nu se pot pune la zid mulțimi de oameni în numele unui impersonal „bine general”. Nu se poate construi sau revitaliza o societate sacrificând libertăți individuale. Avem nevoie nu de dezbinare, ci de conștiința că toți împreună suntem și împreună pătimim în aceste vremuri grele, că doar prin solidaritate putem birui, iar nu prin măsuri abuzive sau condiționări nejustificate. Putem fi împărțiți (de forțe lumești sau de isterii apocaliptice), dar să rămânem nedespărțiți (în Dumnezeu).

„Milă vreau, nu jertfă!”

Câți au curajul să spună la judecata divină, când vor fi întrebați „Tu ce ai făcut?”, iar ei să răspundă: „Doamne, eu nu am judecat pe nimeni”? Sigur ar fi cel mai măreț răspuns și cea mai fericită îmbrățișare divină.

S-a dat putere fiecăruia să nu se ducă în iad

Iadul este marea durere a lui Dumnezeu. Cei din iad își dau seama că îi iubește Dumnezeu și tocmai aceasta îi chinuie.

Dumnezeu poartă de grijă fiecărei ființe din lume

Nu există om care să nu se bucure de purtarea de grijă și de ocrotirea lui Dumnezeu.

Să facem din sufletul nostru casă primitoare lui Dumnezeu!

Sfinții în Cer se roagă și mijlocesc pentru noi, dar și gândul și străduința noastră să fie cum să ne zidim casa sufletului pe temelii sfinte și trainice, nu pe unele gata să se dărâme, superficiale și slabe.

Când diavolul devine mărturisitor

Evanghelia Duminicii a XXIII-a după Rusalii reprezintă răspunsul la întrebarea ucenicilor înfricoșați de valurile învolburate ale Mării Galileii, care, simțindu-se în primejdie, au strigat la Hristos cerând ajutor, iar El, liniștind vântul și marea, i-a uimit și i-a determinat să spună: „Oare cine este Acesta, că poruncește și vânturilor și apei, și-L ascultă?”.

Sufletul tău să nu dorească nimic mai mult decât pe Domnul!

Nu vrea Domnul nici bogaţiile noastre, nici daruri şi laude din inimi goale. El cere de la noi numai iubirea şi adevărul inimii. 

Cu sufletul spre Domnul am strigat

Cu sufletul spre Domnul am strigat: Iisuse-al meu, de pacea Ta mi-e sete. Mă ține lutul meu, de lut legat, Și-n van vrea fierea lumii să mă-mbete.

Ce înseamnă a iubi pe cineva ca pe tine însuți?

Iubești atunci când primești pe cineva în suflet, când ți-l împropriezi, când îi faci loc în inima ta. Aceasta înseamnă să-l iubești. Câtă vreme îl ții în afară de tine, câtă vreme îl ții departe de tine, câtă vreme îl respingi sau îl împingi pe cineva, câtă vreme îl marginalizezi pe cineva, câtă vreme îl ocolești, nu-l iubești. Când îl iubești, îl primești, îl faci al tău.

Conştiinţa este îngerul lui Dumnezeu, care ne păzește și ne îndrumă

Când conştiinţa te mustră, înseamnă că Dumnezeu te ceartă şi trebuie să te bucuri că nu te lasă uitării. Trebuie să avem pururea înaintea noastră păcatele noastre, ca să ne pălmuiască conştiinţa prin mustrare, să dobândim lacrimi la rugăciune şi să nu mai greşim. 

Pagini