„Doamne, ce este omul că Te-ai făcut cunoscut lui, sau fiul omului că-l socoteşti pe el?” (Psalmul 143, 3). Pentru mine S-a pogorât din Cer, ca să mă înalţe. Pentru mine, Dumnezeu-Fiul S-a făcut Om, ca să mă facă părtaş firii Sale dumnezeieşti (II Petru 1, 4). Pentru mine S-a născut în trup, ca să mă renască în duhul. Pentru mine a răbdat prigonire, ca pe mine, cel izgonit din Rai, să mă conducă iarăşi în Rai. Pentru mine a binevoit să pribegească, ca pe mine, cel înstrăinat, să mă aducă înapoi în Împărăţie. Pentru mine a fost hulit, ca vrăjmaşului meu, diavolului celui clevetitor, să-i îngrădească buzele. Pentru mine a fost legat, ca din lanţurile păcatelor să mă dezlege pe mine.

Pentru mine S-a mâhnit, S-a întristat şi a plâns, ca să mă izbăvească de mâhnire, de întristare, de plânsul cel veşnic. Pentru mine a fost necinstit, batjocorit, ca pe mine să mă proslăvească. Pentru mine a luat asupra Sa nelegiuirile, ca pe mine să mă îndreptăţească. Pentru mine, pentru viaţa mea, a gustat moartea, ca mie să-mi dea viaţă. Mă minunez de iubirea Ta de oameni! Cânt milostivirea Ta! Mă închin smereniei Tale celei mai adânci şi îngăduinţei Tale! „Ce voi răsplăti Domnului pentru toate câte mi-a dat mie” (Psalmul 115, 3), săracului şi umilului Său rob? Adu-ţi mai des, creştine, această lucrare preaminunată înaintea ochilor minţii tale şi vei vedea minune mai mare decât toate minunile, în toată vremea vieţii tale. Dacă vreau să văd în fiecare zi o minune, atunci cuget la Întruparea și Pătimirile lui Hristos în fiecare zi.

(Sfântul Tihon din Zadonsk, Comoară duhovnicească, din lume adunată, Editura Egumenița, Galați, 2008, p. 31)