Biserica lapidării Sfântului Arhidiacon Ştefan din Ierusalim

Biserica ortodoxă „Sfântul Ștefan” din Ierusalim se află în afara zidurilor vechi ale oraşului, între Poarta Leilor şi Muntele Măslinilor, în Valea Cedrilor, nu departe de Mormântul Maicii Domnului.

Alegerea, faptele şi moartea mucenicească a Sfântului Ștefan sunt relatate în amănunt de Sfântul Apostol Luca, în Faptele Apostolilor, în capitolele 6 şi 7. Astfel, aflăm că Ștefan a fost un creştin, grec de neam, ales de Apostolii din Ierusalim şi rânduit spre a purta de grija săracilor vorbitori de limba greacă din oraş. Sfântul Ştefan a fost cel dintâi creştin ucis prin lapidare, pentru credinţa sa. Datorită acestui fapt, Biserica l-a aşezat în rândul sfinţilor şi l-a numit Primul Martir.

Aflarea Sfintelor Moaşte

Pentru că există obiceiul ca oamenii omorâţi cu pietre să nu fie înmormântaţi în cavoul familiei, se crede că Sfântul Ștefan a fost pus în afara Ierusalimului. Astfel, cinstitele moaşte ale sfântului ar fi fost duse spre îngropare undeva în nordul Ierusalimului, în satul Kafar-Gamala, de către Gamaliel.

În anul 415, moaştele Sfântului Ştefan au fost descoperite în chip minunat. Gamaliel s-a înfăţişat de trei ori în vis preotului Luchian din Kafar-Gamala. Mişcat de visul lui, preotul Lucian s-a dus la patriarh şi, luând binecuvântare, a venit cu un mare sobor şi a dezgropat osemintele sfinte. Cinstitele moaşte au fost mutate cu procesiune în Biserica Sfântului Sion, cea mai impozantă biserică a Ierusalimului din secolul al V-lea.

Doi ani mai târziu, episcopul Iuvenalie, viitorul patriarh al Ierusalimului, a mutat osemintele Sfântului Ştefan în Grădina Ghetsimani, în prima mănăstire de maici întemeiată de Melania cea Tânără, o senatoare romană convertită la Creștinism.

Marea Bazilică zidită de Împărăteasa Evdochia

În 438, împărăteasa Evdochia, soția împăratului Teodosie al II-lea (408-450), a pornit într-un pelerinaj la Locurile Sfinte. Impresionată de istoria Sfântului Ștefan și de puterea moaștelor sale, Evdochia a hotărât să construiască o mare bazilică închinată sfântului, pe locul tradiţional al lapidării, în partea de nord a Ierusalimului, în apropiere de Poarta Damascului. Marea Bazilică – Martyrium a fost finalizată într-o primă formă în 439, iar mai apoi a fost lărgită și resfințită în 460. Aici au fost mutate moaştele Sfântului Ştefan.

Obştea monahală care a luat naştere în jurul acestei biserici a ajuns la un număr foarte mare de vieţuitori pe la începutul secolului al VI-lea.

Mutarea Sfintelor Moaşte

Mai târziu, cinstitele moaşte ale Sfântului Arhidiacon Ştefan au fost mutate la Constantinopol. După cucerirea Constantinopolului de către cruciaţi, în anul 1204, moaştele Sfântului Ştefan au fost împărţite şi au ajuns în diverse locuri: cinstitul cap la Soissons, în Picardia (Franţa), picioarele la Veneţia, iar altă parte în bazilica „San Lorenzo fuori le Mura” din Roma, în Italia. Braţul drept al Sfântului Arhidiacon Ştefan se păstrează în Rusia, în Lavra Sfintei Treimi, întemeiată de Sfântul Serghie de Radonej. De asemenea, un os din încheietura mâinii Sfântului Ştefan se păstrează la Mănăstirea „Sfântul Ştefan” din Meteora.

Biserica de astăzi

Bazilica zidită de împărăteasa Evdochia a fost distrusă prima oară de perși și arabi în secolul al VII-lea. În secolul al XII-lea, biserica a fost dărâmată din nou de cruciaţi, în planul acestora de a nu oferi lui Salah id-Din nici un loc de refugiu, în afara zidurilor Ierusalimului.

Imediat după războiul din iunie 1967, pe locul lapidării Sfântului Ştefan a fost ridicat o biserică ortodoxă şi o mică mănăstire. În timpul săpăturilor au fost scoase la iveală câteva trepte din strada antică ce lega templul de Muntele Măslinilor, străbătând pârâul Chedronului.

Date de contact

Arhimandritul Epifanie

Telefon +972-546-271785

(Foto) Pelerin la locul uciderii Sfântului Arhidiacon Ştefan

De la același autor

Ultimele din categorie