Piedici şi împotriviri din afară întâmpină doar acela care nu şi-a predat voia sa lui Dumnezeu; căci lui Dumnezeu nu I se pot pune piedici. O faptă cu adevărat plăcută pentru aproapele nu este a mea, ci a lui Dumnezeu: ea nu poate întâlni nicio piedică! Numai împotriva propriilor noastre planuri şi dorinţe – să învăţ, să lucrez, să mă odihnesc, să mănânc sau să-l slujesc pe aproapele – se pot ridica oarece potrivnice împrejurări, şi atunci urmează mâhnirea.

Dar pentru acela ce a găsit calea îngustă ce duce la viaţă – care este Dumnezeu –, nu se află decât o singură piedică de învins, şi anume propria voinţă păcătoasă...

(Tito Colliander, Calea Asceţilor, traducere de părintele Dan Bădulescu, Editura Scara, Bucureşti, 2002, p. 18)