Puteți să vă mântuiți oriunde. Mântuirea nu depinde atât de locul unde vă aflaţi şi de condiţiile exterioare, cât de dispoziţia interioară. Dacă există credinţă adevărată, dacă nu aveţi pe suflet păcate ce vă despart de Dumnezeu şi vă sting râvna pentru cele sfinte, aşa cum apa stinge focul, dacă legătura dumneavoastră cu sfânta Biserică este statornică şi profundă şi dacă vă împliniţi toate îndatoririle creştineşti, atunci vă aflaţi pe drumul spre mântuire. Vă mai rămâne să vă rugaţi şi să vă menţineţi pe poziţia pe care vă aflaţi, amintindu-vă mereu de Dumnezeu şi de moarte şi având duhul umilit, inima înfrântă şi smerită.

Cu o asemenea stare sufletească, puteţi să vă mântuiţi şi în mănăstire şi în afara ei. În general, condiţiile de mântuire sunt mai bune în mănăstire. Dar dacă sunt mai bune sau nu pentru dumneavoastră, lucrul acesta îl poate spune altcineva, nu eu. Domnul este lângă dumneavoastră. Pe toţi îi iubeşte şi vrea ca ei să se mântuiască. Aşa că nu vă va trece rugăciunile cu vederea. Numai să vă rugaţi cu smerenie şi cu multă atenţie.

(Ne vorbește Sfântul Teofan Zăvorâtul – Scrisori, traducere de Daniela Filioreanu, Editura Egumenița, pp. 26-27)