Mi-am înșelat soția, dar vreau să ne împăcăm. Cum să procedez?
Dacă celălalt nu vrea să se împace, dar ai totuși nădejde că familia se va reface, nu trebuie să-l sâcâi sunându-l și căutându-l tot timpul, dar să te strădui, ca să zic așa, să nu lași buruienile să crească pe cărăruia dintre voi. Să dovedești că te-ai schimbat cu adevărat trebuie nu prin vorbe, ci prin fapte – cuvintele nu au aproape deloc putere.
Vom examina acum situaţia când însăşi partea vinovată vrea sa se împace şi să revină în familie. Şi acest proces este adesea lung şi complicat, nu toţi soţii – nici pe departe – pot sa ierte trădarea, şi lucrul acesta este de înţeles. Ca atare, este nevoie de răbdare şi de respectarea anumitor reguli. Primul lucru care trebuie făcut este spovedania. Înainte de a te pocăi pentru păcat în faţa familiei, trebuie să te pocăieşti pentru el înaintea lui Dumnezeu.
A doua regulă: nu trebuie forţate evenimentele, nu trebuie să te aştepţi ca refacerea legăturii să aibă loc imediat; ceea ce câteodată a suferit ani de zile procesul distructiv (iar adulterul este doar vârful aisbergului) nu se poate repara într-o oră. Trebuie să te rogi pentru împăcare şi să fii imparţial faţă de tine însuţi, să înţelegi care anume dintre aspectele comportamentului tău a dus la ruptură, în ce constau greşelile pe care le-ai făcut de-a lungul anilor de căsnicie.
Dacă celălalt nu vrea să se împace, dar ai totuşi nădejde că familia se va reface, nu trebuie să-l sâcâi sunându-l şi căutându-l tot timpul, dar să te strădui, ca să zic aşa, să nu laşi buruienile să crească pe cărăruia dintre voi. Să dovedeşti că te-ai schimbat cu adevărat trebuie nu prin vorbe, ci prin fapte – cuvintele nu au aproape deloc putere.
Pe un site ortodox care-i ajută pe cei care au trecut prin despărţirea de omul drag a fost publicată scrisoarea unui bărbat care şi-a înşelat soţia, dar şi-a dat seama de păcatul său şi s-a împăcat cu ea. El le dă câteva sfaturi celor aflaţi într-o situație similară:
„1. Orice încercări s-ar abate asupra ta, să nu te dai bătut, să te lupţi şi – principalul – să nu te apuci de băutură şi să nu te degradezi.
2. Să implori şi să nu înjoseşti.
3. Să nu faci cadouri scumpe.
4. Să nu ceri ajutorul prietenelor soţiei.
5. Să faci eforturi pentru a te schimba, pentru a creşte lăuntric şi a-i ajuta pe alţii.
6. Să te desparţi cu frumosul, lăsând loc de bună ziua.
7. Să-l ierţi cu dragoste şi recunoştinţă pe omul drag. A greşi este lucru omenesc, a ierta e dumnezeiesc.
8. Să fii, pe cât este posibil, alături de familia ta; principalul sunt copiii, pentru ei şi merită să trăieşti.
9. Să trăieşti bucurându-te de fiecare zi si să-ti aminteşti că trecutul nu este viitor, nu trebuie neapărat să se repete...”
În mod special merită comentat punctul 2. În caz de ruptură după adulter, foarte frecvent una dintre părţi începe să se înjosească, străduindu-se să refacă familia. Aceasta este o mare greşeală, mai ales din partea bărbatului. Bărbatul umil, care se tânguie, nu e atrăgător pentru femeie. Am avut în repetate rânduri prilejul să stau de vorbă cu bărbaţi ale căror soţii au plecat la alţii. Mulţi dintre ei voiau atât de mult să le aducă înapoi, încât îşi pierdeau demnitatea: se înjoseau, le implorau să se întoarcă, le sâcâiau cu telefoane şi sms-uri, le acopereau cu flori şi cadouri scumpe, dar rezultatul obţinut era exact invers fată de cel scontat: soţiile nu numai că nu se întorceau, ci, în general, încetau să îi mai respecte.
Iertarea, refacerea familiei presupun o muncă foarte complicată şi îndelungată, iar dacă soţii s-au hotărât să şi-o asume, Dumnezeu să-i ajute. Slavă Domnului, nu sunt puţine cazurile când după adulter şi despărţire soţii s-au reunit. Reunirea va fi însă nu formală, ci cu adevărat reuşită, dacă ei vor învăţa lecţia cuvenită din acest episod dureros al vieţii lor, folosindu-l ca prilej de a reinterpreta, reevalua şi îmbunătăţi relaţia dintre ei.
(Pr. Pavel Gumerov, Conflictele familiale: prevenire și rezolvare, Editura Sophia, București, 2013, p. 168-169)
Vă mai recomandăm și: Soțul m-a înșelat, dar eu vreau să rămânem împreună. Ce e de făcut?