adulter

Privește frumusețea lumii prin ochi curați de copil!

Fără luptă nu se poate: dar lupta presupune neplecarea duhului în faţa păcatului, iar la Milostivul Dumnezeu această nesupunere se socotește drept curăţie.

Către bărbații care vor să se despartă de femeile lor

Fiţi mulţumiţi de soţiile voastre şi să nu doriţi altele. Nu căutaţi să vă despărţiţi de ele împotriva poruncii dumnezeiescului Pavel, care spune: „Legatu-te-ai cu femeie? Nu căuta dezlegare!” (I Corinteni 7, 27), căci „cinstită este nunta întru toate şi patul nespurcat; iar pre curvari şi pre preacurvari va judeca Dumnezeu” (Evrei 13, 4).

Care sunt păcatele prin care se pierde nevinovăţia?

Şi trupul nostru este templul Duhului Sfânt, pe care ni l-a dăruit Dumnezeu, Care se găseşte înlăuntrul nostru. Noi nu ne aparţinem, ci Hristos Fiul lui Dumnezeu ne-a izbăvit prin Preasfânt Sângele Său.

„Nu este mai mare nenorocire pentru familie decât păcatul infidelităţii”

Căderea exte­rioară în infidelitate este pregătită de căderea lăuntrică de la Dumnezeu şi de la dreptatea Lui, de refuzul de a purta crucea credinţei şi credincioșiei, pe care soţii şi-o iau la cununie.

Pentru ca familia să reziste dificultăţilor vieţii, soţii trebuie să se sprijine unul pe altul

Chiar dacă femeia face meserii grele, atâta vreme cât se află în uniune sufletească cu soţul ei, familia rămâne puternică şi rodnică şi în privinţa educaţiei copiilor. Soţii se stimulează şi se sprijină reciproc, astfel încât familia să biruie dificultăţile vieţii. Asta-i căsnicia. Misiunea bărbatului este de a agonisi; a femeii, de a cheltui în mod raţional.

În momentele dificile, să vă aduceți aminte de prima săptămână a căsătoriei voastre!

Nici demnitățile, nici bogăția, nici visurile fanteziste, nici provocarea înfățișării chipului nu trebuie să ne ademenească în alegerea tovarășului de viață, dacă dintru început nu există o dovadă pentru înțelegere, pentru aceeași cugetare și primire a hotarelor și canoanelor curatei însoțiri. Bătrânii noștri sfătuitori au lăsat cuvânt pentru ambele părți, în momentele dificile: „Nu uitați niciodată prima săptămână a căsătoriei voastre”. Sunteți amândoi aceiași ca și atunci. Nimic nu vă desparte!

Cei treizeci de arginți ai profetului Osea

Vinderea lui Hristos pe treizeci de arginți este anunțată de profetul Zaharia, dar și profetul Osea prezintă o imagine interesantă legată de această sumă.

Atunci când Dumnezeu S-a căsătorit cu omul...

„Iubirea nebună” a lui Dumnezeu, așa cum zice Paul Evdokimov, nu se răcește niciodată. Ori de câte ori ne despărțim voit de dragostea Sa, El suferă, așteaptă, încontinuu ne cheamă, deși ar putea să poruncească, dorind ca noi să ne unim în mod liber cu El și să devenim una.

Desfrânarea îi aruncă departe de Dumnezeu pe lucrătorii ei

Desfrânarea nepocăită și nespovedită este despărțire de Dumnezeu și agonisitoare a judecății, fiindcă „pe desfrânați și pe adulteri îi va judeca Dumnezeu” (Evrei 13, 4). Este depărtarea de viață, moartea sufletului și începutul tristeții celei fără de sfârșit. 

Divorțul ‒ care sunt urmările?

Deși în Noul Testament divorțul a fost admis pentru un singur motiv, și anume „adulterul” (Matei 19, 9), Biserica, pentru îndeplinirea misiunii sale de a conduce pe calea mântuirii pe credincioșii săi, a admis pronunțarea divorțului pentru mai multe categorii de motive, ale căror efecte sunt asimilate cu moartea fizică: moartea religioasă, prin trecerea unui soț la păgânism, moartea morală, moartea fizică parțială și moartea civilă prin condamnarea la închisoare pe viață sau la moarte.

Pagini