Prin reorganizarea Durăului, Mitropolitul Veniamin Costachi dorea să inițieze un program de construcții care să înnoiască întru totul modesta gospodărie a schitului. Cu entuziasmul acestuia, călugării de aici s-au dovedit râvnitori în dorința înălțării unei noi biserici de zid, în locul celei din lemn.

Construcția bisericii începe în 1830, prin efortul personal al mitropolitului, căruia i se alătură și câțiva negustori înstăriți. Noul lăcaș de rugăciune va fi finalizat la 1835 și sfințit în același an. Iată ce ne spune pisania bisericii:

„Biserica Buna Vestire a Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, zidită în zilele preaînălțatului Domn Mihail Grigore Sturdza Voievod, cu blagoslovirea Preasfințitului Mitropolit Veniamin, cu ajutorul domnilor ce i-au năstăvit Duhul Sfânt, prin osârdia cuvioșiei sale, Părintelui Ghervasie și a neguțătorilor dumnealor frați Gheorghe și Ioan Prosie și Vasile Iliovici – 1835”.

Călugări din toate provinciile românești

Tot în această perioadă sunt construite și chiliile din jur și case pentru călătorii sosiți în Muntele Ceahlău.

Dintr-o condică a Schitului Durău aflăm că viețuitorii de aici erau în număr de 21, cu vârste cuprinse între 21 și 103 ani, o obște unită alcătuită din călugări din toate provinciile românești.

Mitropolitul Veniamin Costachi va cerceta periodic zona, uneori întovărășit de oaspeți. Într-una dintre ascensiunile sale pe Ceahlău, însoțit și de Mihail Sturza, domnul de atunci al Moldovei, sfințește un izvor care până astăzi poartă numele de „Fântâna mitropolitului”.