Nu putem ajunge la Dumnezeu în nepăsare faţă de semenii noştri
Sfântul Ioan Gură de Aur spune că Dumnezeu nu întreabă în ziua judecăţii despre relele ce am făcut, ci doar întreabă Dumnezeu despre păcatele pentru care nu ne-am pocăit şi despre binele pe care am fi putut să-l facem şi nu l-am făcut. Deci, nu este suficient să nu facem rău cuiva, ci trebuie să facem mult bine, să săvârşim multe fapte bune în jurul nostru.
Există un criteriu după care Dreptul Judecător judecă pe toţi oamenii, indiferent de naţiune, de credinţă, de stare socială, de cultură sau de notorietate în lume şi anume, criteriul ultim al judecăţii finale este iubirea. Fiecare va fi judecat după cât a iubit cu iubire milostivă, nu posesivă, pe semenii săi. Cu alte cuvinte, nu putem ajunge la Dumnezeu în nepăsare faţă de semenii noştri aflaţi în dificultate. Nu putem ajunge la Dumnezeu fiind nepăsători faţă de omul flămând, însetat, străin, gol sau sărac, bolnav acasă sau în spital, sau întemniţat. Sfântul Ioan Gură de Aur spune că Dumnezeu nu întreabă în ziua judecăţii despre relele ce am făcut, ci doar întreabă Dumnezeu despre păcatele pentru care nu ne-am pocăit şi despre binele pe care am fi putut să-l facem şi nu l-am făcut. Deci, nu este suficient să nu facem rău cuiva, ci trebuie să facem mult bine, să săvârşim multe fapte bune în jurul nostru.
Tot Sfântul Ioan Gură de Aur spune că, dacă ascultăm atenţi Evanghelia de astăzi, înţelegem că Hristos nu ne cere ceva pe care nu putem să împlinim. El nu a spus am fost bolnav şi nu M-aţi vindecat, ci nu M-aţi cercetat. Nu a spus am fost întemniţat şi nu M-aţi eliberat, ci nu M-aţi vizitat, nu aţi venit la Mine. Deci, nu cere să vindecăm noi bolnavii, dar să fim cu iubire milostivă şi smerită aproape de ei. Nu ne cere să eliberăm noi prin metode neobişnuite pe cei din închisori, ci să ne rugăm pentru îndreptarea şi eliberarea lor. Deci, ceea ce ne cere Evanghelia de astăzi, iubirea milostivă, cere ca fiecare să o împlinim după posibilităţile noastre materiale şi spirituale. Deci, această iubire milostivă este criteriul de judecată. Dacă suntem milostivi, suntem umani. Dacă nu suntem milostivi, ci egoişti şi zgârciţi, suntem inumani, neomenoşi. De aceea, vedem că această Evanghelie osândeşte neomenia şi laudă iubirea milostivă a oamenilor unii faţă de alţii.
(Fragment din cuvântul de învățătură al Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, în Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi sau a Lăsatului sec de carne - 6 martie 2016)
IPS Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului: „Iubirea adevărată este jertfelnică” (Scrisoare pastorală, 2024)
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro