Fiind creştin nu poţi să trăieşti fără inspiraţie. Dacă un artist adevărat trăieşte zi şi noapte prin imaginile operei sale, atunci noi, fiind creştini, trebuie să fim cu mult mai atenţi. Trebuie să depăşim eforturile artiştilor pentru a trăi după duhul Evangheliei.

Acum, cel mai important este ca Dumnezeu să vă inspire lupta voastră pentru mântuire. Când inspiraţia a fost dată, toată viaţa se umple de lumină şi de bucurie. Nu se mai remarcă amănuntele.

Nu putem să ne îndumnezeim prin propria noastră asceză. Îndumnezeirea are loc prin sălăşluirea lui Dumnezeu în noi şi nu datorită propriilor noastre capacităţi. Imaginaţia constituie în acest caz un mare pericol. Trebuie să fim foarte atenţi şi să nu ne închipuim că atingerea acestui scop stă în puterea noastră. În schimb, pentru Dumnezeu totul este posibil. Duhul Sfânt poate să ne cerceteze chiar atunci când suntem cufundaţi în somn şi suntem cei mai slabi, neputincioşi.

(Arhimandritul Sofronie, Din viaţă şi din duh, Editura Pelerinul, Iaşi, 1997, p. 31)