În tradiția ortodoxă sunt cunoscute mai multe sfinte cu numele Parascheva. Pentru a nu le confunda, este important să facem diferența dintre ele. Dintre acestea, două sunt mai cunoscute: Sfânta Muceniță Paraschevi, numită „Parascheva cea Veche”, și Sfânta Cuvioasă Parascheva, numită „cea Nouă”.

Sfânta Muceniță Paraschevi este sărbătorită la 26 iulie și a trăit în secolul al II-lea, în timpul împăratului roman Antoninus Pius. Potrivit tradiției, s-a născut la Roma, într-o familie creștină. Părinții ei, Agaton și Politeia, nu aveau copii și s-au rugat lui Dumnezeu să le dăruiască unul. Fetița s-a născut într-o zi de vineri și a primit numele Paraschevi, deoarece în limba greacă „paraschevi” înseamnă „vineri”. Ajunsă la maturitate, Paraschevi și-a dedicat viața credinței creștine și a vestit învățătura lui Hristos. Pentru credința sa, a fost supusă mai multor chinuri și, în cele din urmă, a murit ca martiră. De aceea, ea este cunoscută drept Sfânta Muceniță Paraschevi sau Parascheva „cea Veche”.  Pentru a înțelege de ce Sfânta Muceniță Paraschevi a primit acest nume, legat de ziua în care s-a născut, este important să privim pe scurt modul în care era organizată săptămâna în lumea veche.

În tradiția iudaică, săptămâna avea șapte zile, după modelul celor șapte zile ale creației. Ultima zi era ziua de odihnă și amintea, totodată, de eliberarea poporului evreu din robia Egiptului.

În lumea greacă, timpul era organizat și prin împărțirea lunii în trei perioade de câte zece zile, în timp ce romanii foloseau ca repere principale trei zile ale fiecărei luni: calendele, nonele și idele. Treptat, sub influența tradiției iudaice, sistemul săptămânii de șapte zile a fost preluat și în spațiul greco-roman. Alexandria a fost unul dintre primele mari centre în care acest mod de organizare a timpului s-a răspândit, fiind preluat apoi și în orașe precum Roma și Atena. Odată cu adoptarea săptămânii de șapte zile, fiecare zi a primit o denumire proprie. În lumea romană, aceste denumiri erau legate de zei sau de corpurile cerești. Astfel, prima zi era Solis dies, „ziua Soarelui”, iar alte zile purtau numele unor divinități asociate planetelor, precum Mercur și Hermes. Ziua a șasea era numită Veneris dies, „ziua lui Venus”, echivalentul zeiței Afrodita în tradiția greacă.

Odată cu răspândirea creștinismului, denumirile zilelor săptămânii au fost schimbate în comunitățile grecești, reflectând trecerea de la vechile denumiri legate de zeii și divinitățile lumii greco-romane la o perspectivă creștină. Astfel, duminica a fost numită „ziua Domnului”, deoarece este ziua Învierii lui Hristos, iar celelalte zile au fost denumite prin numere: ziua a doua, ziua a treia și așa mai departe. Un caz deosebit îl reprezintă ziua a șasea, vinerea, numită în greacă ἡ Παρασκευή (Paraschevi). Termenul înseamnă „ziua pregătirii” și se referă la faptul că aceasta era ziua în care se pregăteau cele necesare pentru ziua a șaptea, ziua de odihnă, numită sabat, conform învățăturii iudaice. Denumirea grecească Paraschevi a fost preluată și în limba română sub forma Parascheva. Astfel se explică legătura dintre numele Sfintei Mucenițe Paraschevi și ziua de vineri: numele ei provine din denumirea grecească a zilei în care, potrivit tradiției, s-a născut.

Sfânta Cuvioasă Parascheva, cea pe care o cunoaștem și o cinstim astăzi în mod deosebit în spațiul românesc, cu data de prăznuire pe 14 octombrie, a trăit în secolul al XI-lea. Este cunoscută pentru viața sa dedicată credinței, rugăciunii și ajutorării celor aflați în nevoie. Este posibil ca părinții ei să fi ales numele Parascheva cunoscând viața Sfintei Mucenițe Paraschevi, având în vedere că, în tradiția creștină, alegerea numelui unui copil nu era întâmplătoare. Părinții așezau pruncul sub ocrotirea sfântului al cărui nume îl purta și, în același timp, îi ofereau acel sfânt ca model de viață.

Pentru a face diferența între cele două sfinte, tradiția le-a dat denumiri diferite. Sfânta Muceniță Paraschevi este numită „cea Veche”, deoarece a trăit mai devreme, iar Sfânta Cuvioasă Parascheva este numită „cea Nouă”, deoarece a trăit câteva secole mai târziu. Două sfinte diferite, care au trăit în perioade diferite, dar care poartă același nume și sunt legate de aceeași tradiție creștină.

(Pr. Diac. Ștefan Apopei)