Pâinea și vinul folosite în cultul ortodox
Pâinea și vinul pot simboliza și ofranda propriei vieți pe care credincioșii o dăruiesc simbolic lui Dumnezeu sub forma elementelor care o susțin. Sub forma în care se dăruiesc, ele sunt rezultatul unui efort, al unui sacrificiu, căci omul muncește spre a le culege în stare naturală, simplă, iar prin muncă și osteneală le transformă în starea în care le aduce la altar.
Pâinea și vinul sunt întrebuințate în cult în primul rând ca materii ale Sfintei Euharistii, instituite de Mântuitorul Însuși, pe care le-a întrebuințat la Cina cea de Taină. Materia jertfei liturgice este la ortodocși pâinea dospită, pentru că ea simbolizează mai desăvârșit Trupul Domnului în care se va preface prin sfințire. Pâinea și vinul se întrebuințează și la alte Taine și ierurgii: la Cununie, la slujba Litiei, la sfințirea bisericii și la slujbele funebre.
În cultul Vechiului Testament, pâinea făcea parte din materia de jertfă. Dumnezeu a poruncit lui Moise: „Iar pe masă să pui pâinile punerii înainte, care se vor afla pururea înaintea Mea” (Ieșire 25, 30). Ofranda de pâine era expresia recunoștinței omului față de bunătatea și binefacerile lui Dumnezeu. Melchisedec l-a întâmpinat pe Avraam cu pâine și vin. Era o prefigurare a Jertfei euharistice care avea să fie instituită în Noul Testament.
În cultul creștin, pâinea și vinul simbolizează Trupul și Sângele lui Hristos, în care ele se prefac după sfințirea Darurilor la Sfânta Liturghie. Hristos a spus despre Sine: „Eu sunt Pâinea vieții” (Ioan 6, 48). Tot El a zis: „Iar Pâinea pe Care eu voi da este Trupul Meu” (Ioan 6, 51). Acest Trup îl primește creștinul la Sfânta Împărtășanie și îi dă sufletului hrana cea întăritoare în credință, așa cum pâinea zilnică dă trupului hrana susținătoare a vieții fizice.
Precum pâinea, și vinul a fost consacrat ca materie de jertfă la Cina cea de Taină. Acesta simbolizează Sângele Domnului, în care se preface după sfințirea Darurilor la Liturghie. Prin Sfânta Împărtășanie, el umple sufletul de bucurie duhovnicească și-l unește cu Dumnezeu.
Pâinea și vinul mai pot simboliza și ofranda propriei vieți, pe care credincioșii o dăruiesc simbolic lui Dumnezeu sub forma elementelor care o susțin. Sub forma în care se dăruiesc, ele sunt rezultatul unui efort, al unui sacrificiu, căci omul muncește spre a le culege în stare naturală, simplă, iar prin muncă și osteneală le transformă în starea în care le aduce la altar. Pâinea și vinul capătă prin aceasta o valoare deosebită ca materie de jertfă, căci înainte de a fi sfințite la Liturghie ca daruri de jertfă, ele sunt sfințite și prin sudoarea muncii.
Darurile de pâine și vin, aduse de credincioși la Proscomidie, sunt expresia sau dovada văzută a participării sau colaborării lor materiale, concrete și reale, la Jertfa sfântă care se aduce prin preot, la Sfânta Liturghie.
(Preot Prof. Univ. Dr. Ene Braniște, Liturgica generală, volumul II, Editura Basilica, București, 2015, pp. 343-345)
Ce veșminte poartă preotul la Utrenie?
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro