Nu e oare semeţie faptul că, primind puţină odihnă în luptă, ai crezut că ai dobândit paza minţii? Sfântul Ioan Scărarul spune: „Pe cât e de departe răsăritul de apus, pe atât păzirea minţii e mai înaltă decât păzirea gândurilor şi cu mult mai grea decât cea din urmă". Iar noi, care nici măcar gândurile nu le putem ţine cum se cade, de unde să mai avem şi paza minţii? Pacea ta nu era nici o pază a minţii, ci o evidentă cursă a vrăjmaşului.

(Sfântul Ambrozie de la Optina, Filocalia de la Optina, Editura Egumeniţa, Galaţi, 2009, p. 156)