În pelerinaj cu Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iași – 5 aprilie 2020

Maşina a încetinit în dreptul lăcaşelor de cult de pe traseu și în dreptul spitalelor, iar preoţii care au luat parte la pelerinaj s-au rugat pentru bolnavi, medici, poliţişti, jandarmi, militari şi pentru toţi cei aflați în nevoie.

Duminică, pe 5 aprilie 2020, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost scoase în procesiune prin Moldova pentru a treia oară, pentru a ne izbăvi de această epidemie de coronavirus care bântuie în toată lumea – sigur îngăduită de Dumnezeu pentru păcatele noastre. Înaltpreasfințitul Părinte Teofan a însoțit racla cu sfintele moaște dimpreună cu o delegație din partea Centrului Eparhial: Părintele Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, Marian Timofte și Arhimandritul Dosoftei Șcheul, Mare Eclesiarh al Catedralei Mitropolitane din Iași.

Cunoaștem că moaștele Sfintei Parascheva sunt de 379 de ani la noi în Moldova (1641), aduse de la Constantinopol. În toți acești ani nu au fost scoase în procesiune în afara cetății Iașilor decât de două ori. Prima dată, în 1944, când ofensiva sovietică prevestea ocuparea unei părți din Moldova. Astfel, centrele mitropolitane au fost evacuate și sfintele moaște au fost duse pe 15 martie spre Mănăstirea Turnu din Eparhia Râmnicului dar, din motive necunoscute, nu au ajuns acolo – ci la Mănăstirea Samurcășești din Ciorogârla de lângă București, însoțite de Arhimandritul Ioanichie Grădinaru, Mare Eclesiarh de la Catedrala Mitropolitană din Iași. Conform datelor menționate, între 27 octombrie și 26 noiembrie 1944, moaștele Sfintei Parascheva au fost așezate în Catedrala din București, lângă moaștele Sfântului Dimitrie Basarabov, apoi au fost aduse la Iași.

În anul 1947, când România a fost cuprinsă de o mare secetă, iar oamenii și animalele supraviețuiau cu greu, moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost scoase pentru a doua oară din Catedrală și purtate în procesiune prin satele Moldovei. Mai întâi în județul Iași (sfârșitul lui mai -10 iunie), iar apoi în județele Vaslui, Roman, Bacău, Neamț și Baia (Suceava), până la sfârșitul lunii august.

S-a consemnat atunci că, pe tot parcursul procesiunii, în urma preoților care însoțeau racla, veneau nori mari de ploaie. Peste tot Sfânta Cuvioasă, odorul de mare preț și ocrotitoarea Moldovei, era întâmpinată de credincioși îmbrăcați în haine de sărbătoare și cu flori în mână. Toți erau încredințați că Sfânta le va aduce bucurie, belșug și alinare după perioada de lipsuri, război și secetă.

Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost însoțite atunci de câțiva clerici de la Catedrala Mitropolitană din Iași și de la parohii, în frunte aflându-se arhimandritul Teoctist Arăpașul, Mare Eclesiarh al Catedralei din Iași, care va deveni cel de-al cincilea întâi stătător al Bisericii Ortodoxe Române.

Iată că și anul acesta, duminică, pe 5 aprilie 2020, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Păinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost scoase în procesiune prin Moldova pentru a treia oară, cu un motiv binecuvântat și, mai ales, la dorința preoților și a credincioșilor noștri care au nădejdea că doar Dumnezeu și sfinții ne mai pot salva din aceste mari necazuri abătute asupra noastră.

Așa cum scrie și presa, traseul nu a fost anunţat dinainte – pentru a nu se încălca regulile impuse de ordonanţele militare. Racla cu moaştele Sfintei Parascheva a fost scoasă din Iaşi şi dusă prin județele Neamţ, Botoşani şi Iaşi, pentru binecuvântarea credincioşilor și a instituțiilor medicale mai importante.

Pelerinajul acesta a fost însă unul aparte: racla a fost aşezată într-o maşină de transport, descoperită, cu o icoană mare cu Sfânta Parascheva şi mai multe rânduri de flori aşezate de-o parte şi de alta a icoanei și a raclei. Deplasarea nu a fost anunţată, deşi avea avizul Ministerului Afacerilor Interne, tocmai pentru ca oamenii să nu încalce recomandările distanţării sociale şi să nu vină să se închine.

Maşina a încetinit în dreptul lăcaşelor de cult de pe traseu și în dreptul spitalelor, iar preoţii care au luat parte la pelerinaj s-au rugat pentru bolnavi, medici, poliţişti, jandarmi, militari şi pentru toţi cei aflați în nevoie.

Traseul pe unde a trecut Sfânta Parascheva anul acesta este unul frumos și important de consemnat. De la Centrul Eparhial Iași am mers la Roman, unde am fost întâmpinați la Catedrala Arhiepiscopală de către Înaltpreasfințitul Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, cu toți colaboratorii. De acolo am plecat spre Piatra Neamț, unde sfânta a binecuvântat toate comunele și satele frumoase. În orașul Piatra Neamț, oficialitățile locale ne-au însoțit permanent, din mers, pe la toate bisericile din oraș, spitalele și instituțiile mai importante. De aici am plecat spre Târgu Neamț, prin frumoasele sate menționate de Creangă. La mănăstirile Văratec și Agapia, sutele de maici dimpreună cu starețele și preoții slujitori au ieșit în întâmpinare, primind binecuvântarea sfintei și a vlădicului nostru. La Târgu Neamț am înconjurat orașul, trecând pe la biserici și pe la cele mai importante instituții spitalicești. Am ajuns apoi la Pașcani, unde părinții slujitori erau prezenți la datorie în fața bisericilor.

Credincioșii de la geamurile apartamentelor ne-au însoțit cu rugăciunile lor și așa am plecat spre zona Botoșanilor – prin sfintele sate sărace, pline de har și binecuvântare spre Vorona, zonă plină și ea de har izvorât din sărăcie, dar și din credința adevărată a credincioșilor de aici. La Mănăstirea Vorona toate călugărițele, în frunte cu stareța lor și cu preoții duhovnici, la o distanță impusă de această situație, așteptau cu mare evlavie și se închinau cu metanii când Sfânta le-a binecuvântat. Am plecat prin satele defavorizate, lipsire asfalt și de multe alte condiții, spre orașul Botoșani – unde cunoaștem credința, evlavia și sărăcia materială, dar și bogăția spirituală a celor care locuiesc aici.

Am rămas profund impresionați când credincioși în genunchi și cu lacrimi în ochi ne întâmpinau. În orașul Botoșani se știe evlavia și credința credincioșilor, dar nu ne-am fi așteptat ca și primarul orașului să ne aștepte șezând în genunchi. Sperăm ca Bunul Dumnezeu să primească această jertfă și să ne miluiască.

La Mănăstirea Popăuți, starețul cu monahii de aici au întâmpinat sfintele moaște cu praporii și crucile mănăstirii, iar doctorii de la spitalul din apropiere se rugau în genunchi Sfintei să le vie în ajutor.

După ce am trecut, cu binecuvântarea Sfintei Parascheva, pe la instituțiile mai importante din orașul Botoșani, ne-am îndreptat spre frumoasa mănăstire Sângeap-Basaraba, unde monahii cu prapuri, cruci și multă credință așteptau binecuvântarea Ocrotitoarei Moldovei. Binecuvântarea nu a întârziat, iar cei de față se închinau dând slavă Bunului Dumnezeu. Am urmat drumul spre orașul Hârlău, unde preoții din oraș ne-au așteptat cu Sfânta Evanghelie, reprezentându-i pe toți credincioșii care ar fi dorit să fie prezenți – dar respectă aceste restricții benefice pentru fiecare dintre noi.

Ne-am îndreptat spre Iași, dar în drumul nostru Mănăstirea Zosin a fost un zid de netrecut. Monahii, în frunte cu starețul lor, Arhimandritul Teodosie, au ieșit în calea noastră și aici am simțit un respiro, pentru că monahii cântau acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva. Cum poți trece cu vederea aceste rugăciuni vădite, care înmoaie inimile celor mai înverșunați vrăjmași ai bisericii?

Am plecat spre Cotnari și, de aici, am binecuvântat comuna Belcești, unde preoții și credincioșii, în genunchi și cu lacrimi în ochi, se rugau ca să fie oprită această boală, să fie deschise bisericile, să poată face rugăciune pentru dragii lor din veac adormiți, să se poată spovedi și împărtășii, așa cum am moștenit de la moșii și strămoșii noștri.

Am trecut prin frumoasa localitate Erbiceni, apoi în Podul Iloaiei și mai departe spre Iași. Am vizitat, cu binecuvântarea Sfintei Parascheva, cele mai importante instituții din Iași unde medicii și întreg personalul medical luptă cu boala: Spitalul Parhon, Spitalul de Boli Infecțioase și Spitalul Sfântul Spiridon. Preoții slujitori și medicii ne-au întâmpinat cu drag. La Catedrala Mitropolitană așteptau deja cei mai importanți reprezentanți de la presă și televiziunile reprezentative, care așteptau reacțiile în urma acestei importante procesiuni din eparhia Iașilor.

Părinții Catedralei, în sunetul clopotelor, au întâmpinat moaștele Sfintei Parascheva cu cântarea troparului și le-au dus pe umerii lor în Catedrală, la locul în care de atâtea sute de ani străjuiesc Catedrala, orașul Iași, întreaga Moldovă, țara noastră și întreaga Ortodoxie.

Bucuria Înaltpreasfințitului Părinte Teofan și a părinților Catedralei a fost mare pentru că s-a întors Cuvioasa Parascheva acasă, a binecuvântat atâta popor, atâtea sate uitate de lume, atâtea spitale și ostenitori, atâtea școli și orfelinate.

Sperăm ca această inițiativă să ne inspire și pe mai departe, iar binecuvântarea Sfintei să lucreze în Biserica Ortodoxă.               

Tot timpul, pe parcursul celor aproximativ 14 ore de pelerinaj cu sfintele moaște, în dreapta şoferului, în maşina care transporta racla, a stat Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, care binecuvânta pe toți: preoți, credincioși, medici, polițiști și oficialități aflați de-a lungul traseului.

Pentru a ne asigura că, pe parcursul drumului, nu se va aduce niciun fel de atingere măsurilor luate de autorităţi pentru combaterea epidemiei cu care ne confruntăm, s-a luat decizia de a nu anunţa public nici data desfăşurării evenimentului, nici traseul. Deci nu a fost propriu-zis o procesiune, întrucât totul s-a desfăşurat fără închinarea credincioşilor la sfintele moaşte, fără participare colectivă, fără slujbe oficiate. De altfel, maşina care purta racla cu sfintele moaşte doar a încetinit în dreptul unor lăcaşuri de cult sau aşezăminte spitaliceşti.

Am observat, însă, pe tot parcursul acestui pelerinaj cu sfintele moaște, evlavia pe care o au credincioșii noștri față de Sfânta Parascheva. Deși nu știau dinainte, observând mașina cu icoana și racla sfintei, se așezau în genunchi pe marginea drumului, făceau metanii, țineau lumânări aprinse în mâini, flori pe care le aruncau spre racla sfintei, se însemnau cu Sfânta Cruce și lăcrimau, semn că aveau mare nădejde în binecuvântarea Sfintei Parascheva. Preoții din orașele și satele pe unde treceam au ieșit întâmpinându-ne cu Sfânta Evanghelie și Sfânta Cruce.

De asemenea, multe dintre autoritățile locului se închinau evlavios, iar polițiștii care îi întâlneam își ridicau cascheta de pe cap și se închinau.  

Acest pelerinaj ne încurajează, ne dă speranță și ne încredințează că sfinții ne sunt mijlocitori și că ne vor izbăvi pe noi toți din toate necazurile, bolile și neputințele noastre.

Dacă ne vom pocăi cu adevărat, dacă vom fi conștienți că Bunul Dumnezeu așteaptă întoarcerea noastră, dacă vom conștientiza starea noastră ticăloasă și răutatea care ne caracterizează, cu adevărat vom fi miluiți de Domnul. 

De la același autor

Ultimele din categorie