Ajungem la Mănăstirea Pângărați pe un drum şerpuit, lung de mai bine de un kilometru, de la şoseaua principală, spre dreapta (din localitatea cu același nume: Pângărați, aflată pe ruta Piatra Neamț–Bicaz). Aici descoperim un complex mănăstiresc alcătuit din zestrea mai multor secole și a mai multor Sfinți Părinți. Zbuciumul istoriei acestei așezări și jertfa monahilor trecuți la bucuria veșnică sunt însemnate pe pietrele vechiului zid de incintă.

Nu departe de prima intrare am găsit şi un loc cu foarte mulţi melcişori şi muşchi de un verde aproape fosforescent. Furnici mari îşi croiesc drum pe zidurile  vechi. Flori sălbatice de toate culorile şi mărimile şi foarte, foarte mulţi trandafiri. Conuri uscate de tuia stau împrăştiate pe piatra de la intrare, încălzită de soare.

„Mâna Maicii Domnului”, cu florile ei albe şi galbene, începe a se răsfira încă de la poartă pe gardul ce împrejmuieşte mănăstirea. Parfumul ei te va însoți în întreaga incintă a lăcașului monahal. Dacă alegi prima intrare la dreapta, în vârful unei alei vezi biserica nouă a mănăstirii, ocrotită de Sfinții Cuvioși Simeon și Amfilohie, cei care au sădit și statornicit monahismul în acest loc. În stânga porţii mari din lemn şi fier, ca o mărturie a perioadelor de răstignire a acestei mănăstiri, a fost înălţată o troiţă de marmură, donată de două familii, pe care scrie: In hoc signo vinces (În acest semn vei învinge).

Minunăția peisajului și comuniunea naturii

Dacă alegi a doua intrare, mergi înainte şi vei vedea turnul-clopotniţă cu ceas și biserica suprapusă, ctitorită de Voievodul Alexandru Lăpușneanu, un edificiu cum rar ai să mai întâlnești.

Incinta așezării monahale respiră frumusețe și ordine. În copacii mari de tuia, veveriţele, multe și jucăușe, și-au întemeiat și ele o obște, locuind în căsuțele făcute la atelier de părinții mănăstirii.

Totul se îmbină: albul pur al noului lăcaș de rugăciune, roșul-sângeriu al trandafirilor, verdele dimprejur și albastrul curat al cerurului. De pe terasa pe care este așezată biserica nouă poți sorbi în tihnă minunăția peisajului și gusta din comuniunea naturii. Odată ajuns la Mănăstirea Pângărați, îți vei dori să mai revii, atât pentru ceea ce se vede, dar mai ales pentru ceea ce se simte și ceea ce respiră acest loc binecuvântat.