Renașterea vieții monahale de la Războieni
După mai bine de trei decenii de întrerupere a vieții monahale de la Războieni, Dumnezeu a binevoit ca această ctitorie a binecredinciosului Voievod Ștefan să renască în lumină, spre pomenirea oștenilor ce-i stau ca temelie și spre folosul și mântuirea sufletelor obștii de maici adunate aici, dar și a credincioșilor.
În 1990, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Mitropolit de atunci, actualul Părinte Patriarh Daniel şi cu acordul Secretariatului de Stat pentru Culte, a fost redeschis Schitul Războieni. Un grup de maici şi surori de la Mănăstirea Văratec, alături de cele patru călugăriţe care nu s-au depărtat de biserică după decretul din ’59 au închegat prima obşte sub îndrumarea maicii stareţe a Mănăstirii Văratec, stavrofora Nazaria Niţă, şi a maicii egumene – monahia Glicheria Mănăstireanu.
În 1994, schitul Războieni a primit statut de mănăstire, stareţă fiind instalată stavrofora Olimpiada Neagu, care se va retrage la Văratec, din motive de sănătate, în 1998. În locul ei a fost numită stareţă stavrofora Acachia Căuş. În acest timp a fost construită casa mănăstirească şi s-a consolidat stăreţia.
Candela nestinsă la necropola martirilor
Orice renaștere are durerile ei și greutățile de început. Maica stareță, stavrofora Olimpiada Neagu își amintește că, atunci când s-a reînființat mănăstirea, locuiau șase maici într-o cameră și trei în altă cameră, neavând unde să stea.
În prezent, obştea Mănăstirii Războieni numără 21 de vieţuitoare, alături de părintele slujitor şi duhovnic, Ieromonahul Daniel Macovei.
Maicile se îndeletnicesc cu activităţi gospodăreşti, dar veghează în primul rând la menţinerea candelei aprinse la necropola martirilor, prin slujbele religioase zilnice și pravila călugărească, toate îmbinate cu munca la câmp, cu lucrul de mână, cu osteneala din bucătărie şi alte activităţi necesare existenţei, mergând pe urmele înaintaşelor lor, în duhul Sfinţilor Părinţi.
Truda ne aduce mai aproape de gândurile rugăciunii
Slujbele zilnice încep la ora 6.00 dimineaţa, cu acatistul zilei sau al sfântului prăznuit, Ceasurile III şi VI şi Obedniţa. La ora 16.00, urmează ceasul IX, Vecernia şi Pavecerniţa, cu canoanele Maicii Domnului, iar ziua se încheie cu Miezonoptica, Utrenia şi Ceasul I, începând cu ora 19.00.
În zilele de miercuri, vineri, sâmbătă şi duminică, precum şi în zilele de praznic împărătesc sau de prăznuire a unor sfinţi mari, se oficiază Sfânta Liturghie, cu priveghere în ajun la cele din urmă.
La Războieni, istoria îți vorbește față către față
Biserica Mănăstirii Războieni este ocrotită de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, iar un hram mai mic al ei este Înălţarea Domnului, când se face pomenirea tuturor eroilor.
Cei ce doresc să înalţe rugăciuni pentru străbuni şi să-și aducă omagiul sfânt martirilor noștri sunt așteptați cu drag la Războieni. Aici, istoria îți vorbește față către față, întărind vechiul proverb, care spune că „un neam care nu-și cunoaște trecutul, nu este vrednic de viitor”.
Biserica Mănăstirii Războieni va răscoli în orice timp inimile românilor şi va îndemna totdeauna conştiinţa spre păstrarea credinţei ortodoxe, credinţa în duhul căreia a gândit, a acţionat şi a trăit ctitorul ei, Sfântul Ştefan cel Mare.
„Sinodul de la Iași”, zugrăvit în biserica Mănăstirii Frumoasa
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro