Cum trăiesc Ortodoxia tinerii români din străinătate?

2 Septembrie 2017 Anda Elena Pintilie Reportaj
 

În străinătate, Biserica îi aduce pe români împreună. Alină doruri și întărește credința. În străinătate, Dumnezeu Se lasă altfel descoperit și iubit. În străinătate, Ortodoxia îi unește pe români și-i bucură.

Din diverse motive, tot mai mulți români pleacă din țară pentru scurte perioade de timp ori pentru întreaga viață. Își doresc să găsească acolo un pic mai bine, mai mult, mai frumos. Și găsesc. Însă tot atunci încep să descopere dorul. Și gândul la „acasă”. Și bucuria limbii române. Și bogăția credinței!

În străinătate, Biserica îi aduce pe români împreună. Alină doruri și întărește credința. În străinătate, Dumnezeu Se lasă altfel descoperit și iubit. În străinătate, Ortodoxia îi unește pe români și-i bucură. „Partea minunată e că ne strângem din toată țara și devenim o familie. Alături de alți prieteni de-ai mei fac parte din Asociația Tinerilor Ortodocși Români din Germania și ne-am creat, astfel, un mic habitat ortodox – fără a exclude, însă, cât de importantă este integrarea în statul gazdă”, explică Sebastian care, de șapte ani, trăiește în Germania.

Și în Italia sau în Spania, Sfintele Liturghii aduc românii împreună. „Când ești într-o țară străină simți dorul de casă – iar Biserica, într-un fel, te ajută să-ți păstrezi tradiția și credința”, spune Andreea Lazăr din Italia. Nu-i ușor să ajungi la biserică, pentru că distanțele, programul de școală sau de serviciu nu permit întotdeauna. Nu-i ușor, dar e tămăduitor. „E mai greu să mergem la biserică, să ne ținem de posturi, rugăciuni, sărbători. Dar nici nu ne lăsăm biruiți, căci Biserica ne unește. E un punct în care poți să ții legătura și cu țara, și cu ceea ce însemni tu – din punct de vedere al religiei, culturii, limbii. La biserică ne strângem din toată zona, din sate, din orașe”, povestește Elena Pilan din Spania.

Mediul face, astfel, ca duhul Ortodoxiei să rămână puternic. „În diaspora trăim mai intens. Duminica la slujbe, când ne întâlnim, ne bucurăm cu toții, de parcă ne reîntregim familia. Cum parohia e mai mică, ne cunoaștem între noi și e minunat. Pot afirma că plecând din România la studii în Anglia am redescoperit Ortodoxia și m-am apropiat de Biserică”, spune Vlad Iancu.

Se pare, deci, că de multe ori e nevoie să pierdem ceva – pentru a aprecia, apoi, la adevărata valoare, totul.  Ema Stoian locuiește de șapte ani în Beijing, capitala Chinei. „Și în România am mers la biserică, am fost credincioasă, însă în China e altceva – nevoia de rugăciune, de Biserică, de împărtășire, de a avea o comunitate creștin ortodoxă este uriașă. Nevoia de Biserică e ca nevoia de aer”, mărturisește tânăra. Biserica la care merge este o Biserică Ortodoxă Rusă, în cadrul Ambasadei de la Beijing. „Pot spune că e o biserică universală, căci sunt adunați aici creștini ortodocși din întreaga lume – din Grecia, Serbia, Muntenegru, România… țări ortodoxe. Dar avem și americani, filipinezi, francezi trecuți la Ortodoxie – oameni care singuri și-au căutat Calea și au fost botezați în Biserica Ortodoxă din Beijing. Este ceva acolo, o trăire și o unitate cu totul și cu totul speciale”, povestește Ema Stoian cu o bucurie de nedescris. E bucuria lui „acasă” și e bucuria credinței. E bucuria rădăcinii sădite în România și în Ortodoxie și bucuria aripilor care permit zborul peste mări și țări, spre vise ce se transformă în realitate. E bucuria tinereții și a responsabilității care se trăiesc frumos și responsabil în Hristos!

*** În perioada 1-4 septembrie, 6000 de tineri din întreaga lume se află la Iaşi, la Întâlnirea Internaţională a Tinerilor Ortodocși.

De la același autor

Ultimele din categorie