Rostul milosteniei
Dumnezeu te-a îmbogățit ca să-i ajuți pe cei care sunt în nevoi, pentru a-ți fi iertate păcatele prin iubirea ta de oameni. Nu ți-a dat bani ca să-i păstrezi și să-i cheltuiești fără rost, ci ca să-i împarți și în felul acesta să te mântuiești.
Să nu crezi că, dobândind multe, vei dobândi și adevărata plăcere. Plăcere și bucurie și pace ai atunci când nu vrei să te îmbogățești. Dacă alergi după bogăție, atunci nu vei înceta să te chinui. Căci dorința de îmbogățire nu poate fi potolită. Cu cât străbați un drum mai lung, cu atât mai mult te îndepărtezi de scopul tău final. Cu cât îți dorești mai mulți bani, cu atât vei fi mai neliniștit.
Săracul nu-și dorește atât de mult cele necesare, pe cât dorește bogatul pe cele de prisos. Săracul nu are atâta îndemânare în munca cinstită, cum are bogatul în înșelăciune și în câștigul nelegiuit. Așadar, de vreme ce și vrea și poate face orice vrea, e evident că va cere din ce în ce mai mult. Dumnezeu te-a îmbogățit ca să-i ajuți pe cei care sunt în nevoi, pentru a-ți fi iertate păcatele prin iubirea ta de oameni. Nu ți-a dat bani ca să-i păstrezi și să-i cheltuiești fără rost, ci ca să-i împarți și în felul acesta să te mântuiești.
(Sfântul Ioan Gură de Aur, Problemele vieții, Editura Egumenița, Galați, 2007, pp. 161-162)
Când începe cineva să trăiască pentru cele duhovnicești, nu se mai satură niciodată!
Cel care dă săracului, lui Dumnezeu Îi dă
Citește despre:Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro