Rugăciunea este un lucru nevăzut, pe care mintea noastră nu poate să-l înțeleagă. Oricum, ea trebuie făcută din adâncul inimii și cu multă luare-aminte. Însă, dacă faci păcate trupești este greu după aceea să stai cu plângere la picioarele lui Dumnezeu. Rugăciunea făcută din adâncul inimii este o știință. Nu pot să ți-o explic. Să-L rugăm pe Dumnezeu să ne ajute să omorâm omul cel vechi ca, astfel, să putem compătimi lumea care suferă. Trebuie să ne silim să ajungem lângă Lumină și acolo să cerem ajutor. Pentru aceasta însă trebuie multă nevoință.

(Anastasie Malamas, Ca aurul în topitoare. Viața mucenicească a unui Iov al zilelor noastre, traducere din limba greacă de Ieroschimonah Ștefan Nuțescu, Editura Evanghelismos, București, 2012, p. 33)