În realitate, mesajul cuviosului (n.b. Sfântului) Paisie (n.b. Velicikovski) se adresează tocmai și direct nouă, creștinilor de pe urmă: în ”sulul” său despre ”rugăciunea minții” el spune că Sfinții Părinți au scris cărțile lor ”prin purtarea de grijă deosebită a lui Dumnezeu ca în vremurile de pe urmă această lucrare dumnezeiască să nu cadă în uitare”.

(Ne vorbește părintele Serafim Rose - Scrisori, traducere de Ștefan Francisco Voronca, Editura Egumenița, Galați, 2003, pp. 18, 26)