În Pateric citim următoarea istorisire: „Un oarecare bărbat evlavios din Egipt şi-a lăsat femeia şi copiii, s-a lepădat de lume şi s-a îndepărtat în pustie. Asupra lui s-a sculat război puternic de la dracul curviei, care îi aducea în amintire pe femeia lui. Le-a mărturisit aceasta Părinţilor. Aceştia, văzând că e nevoitor şi împlineşte tot ce i se porunceşte, au pus asupra lui nevoinţa sporită, luând-o din feluritele Vieţi ale Sfinţilor Părinţi. De la această nevoinţă slăbise atât de mult, încât a căzut la pat. Din purtarea de grijă a lui Dumnezeu, a venit acolo un Bătrân din schit, în Schitul Egiptului - aşa se numea o pustie stearpă şi sălbatică aflată la mică depărtare de Alexandria - vieţuiau monahi preacuviosi, care aveau din îmbelşugare daruri harice şi darul dreptei socotinţe. Schiteanul l-a cercetat pe bolnav şi l-a întrebat: „Avvo! De ce eşti bolnav ?" Acela a răspuns: „Sunt dintre cei căsătoriţi; am venit nu demult în această pustie, şi vrăjmaşul mi-a dat război din pricina femeii mele. Am mărturisit aceasta Părinţilor, iar ei au pus asupra mea felurite nevoinţe, luând-o din Vieţile Sfinţilor Părinţi. Când am început să le împlinesc, am slăbănogit până la neputinţă, iar războiul a crescut îndoit în trupul meu. Bătrânul schitean, auzind aceasta, s-a întristat și i-a zis: „Părinţii, ca nişte puternici, cu dreptate ţi-au poruncit să faci aşa; dar de voiești, ascultă de smerenia mea și, părăsind împlinirea acestor nevoinţe, căieşte-te cu măsură la vremea cuvenită, fă pravilă cu măsură și aruncă la Domnul toată întristarea ta: El va birui pe vrăjmaşul care te luptă - iar cu nevoinţa ta (proprie) nu vei putea primi izbândă în acest război". Fratele războit a început să se poarte după sfatul Bătrânului schitean; după ce au trecut puţine zile, s-a simţit uşurat de suferinţă şi războiul s-a îndepărtat de la el".

(Sfântul Ignatie Briancianinov, Cuvinte către cei care vor să se mântuiască, traducere de Adrian și Xenia Tănăsescu-Vlas, Editura Sophia, Bucureşti, 2000, p. 27)