Părintele Sofronie a cunoscut ce înseamnă diavolul și cum luptă el cu mul­tă înverșunare împotriva omului. Referindu-se la poftele trupești, scrie: „Când ne războiește vrăjmașul, exploatând însăși firea noastră cu dra­gostea iubirii omenești, cu a celei sufletești, iar uneori doar cu cea a trupu­lui, atunci să cădem la pământ și să-L implorăm pe Dumnezeu, precum Cuvioasa Maria Egipteanca, pentru a ne îngădui din milostivirea Sa, să cunoaștem dumnezeiasca Sa dragoste în locul dragostei celei trupești, omenești, pe care am părăsit-o de dragul Său. Trebuie însă să ne rugăm pentru aceas­ta nu doar în clipa aceea, ci până în clipa în care se va șterge orice dorin­ță a dragostei trupești și se va sălășlui pacea în sufletul și în trupul nostru. Nu trebuie să cerem nimic mai mult decât să nu cădem în ispită, adică în înșelare”.

(Ierotheos Vlachos, Mitropolit de Nafpaktos și Sfântul Vlasie, Cunosc un om în Hristos: Părintele Sofronie de la Essex, traducere din limba greacă de pr. Șerban Tica, Editura Sophia, București; Editura Cartea Ortodoxă, Alexandria, 2011, p. 162)