Sfânta Muceniță Fotini Samarineanca ‒ drumul spre sfințenie
Cunoscută drept cea care vorbit cu Domnul Iisus Hristos la puțul lui Iacov și a crezut în El, iar în ziua Cincizecimii a fost botezată de către Sfinții Apostoli împreună cu cei doi fii ai ei și cele cinci surori, Sfânta Fotini a urmat exemplul apostolicesc și a propovăduit din țară în țară, întorcându-i pe mulți de la păgânătate la creștinism.
Fiind prigoană mare împotriva creștinilor din porunca împăratului Nero, Fotini și fiii săi, Iosi și Victor, nu s-au speriat de acest lucru, ci mergeau și propovăduiau dreapta credință. Aflând împăratul despre acest lucru, a cerut ostașilor să meargă la Roma și să îi aducă la el pe toți creștinii pe care îi găsesc acolo. Arătându-Se Domnul și schimbând numele lui Victor în Fotinos, ca unul care îi va lumina pe mulți, l-a văzut și Sfânta Fotini și a pornit spre Roma, pentru a mărturisi iubirea ei de Dumnezeu, alături de copiii ei și de mulțime. Și cum nu au dorit să se lepede de Dumnezeu, împăratul a poruncit să fie chinuiți, fiind loviți cu ciocanele, dar trupurile lor păreau neatinse și nici mâinile nu le-au putut fi tăiate, deși chinuitorii loveau de ore în șir și se schimbaseră în trei ture.
Și nici cu întemnițarea sau cu bogățiile nu a reușit împăratul să le amăgească sufletele, așa că a poruncit să fie cu toții arși de vii, dar mucenicii au stat trei zile în cuptor și erau nevătămați. Atunci a vrut păgânul să îi otrăvească, dar până și vrăjitorul s-a întors la Hristos, văzând că aceștia nu au murit. Și au fost supuși la multe încercări de moarte, să li se taie venele, să fie arși cu plumb topit, să fie spânzurați și aruncați printre șervi veninoși, dar toate în zadar, căci Domnul li se arăta lor și îi îmbărbăta. Și după trei ani de stat în temniță era acolo o lumină și un miros de bună mireasmă, iar ei întregi și sănătoși, încât alergau la ei mulți oameni, ca să fie botezați.
Mâniindu-se împăratul, i-a spânzurat cu capul în jos și i-a ținut așa vreme de șapte zile, iar când s-au dus să îi dezlege, slujitorii au orbit. Vindecându-le Domnul rănile mucenicilor, Sfintei Fotini i-a fost milă de slujitori și, prin rugăciunile ei, aceștia și-au recăpătat vederea și s-au întors la Hristos. Așa că mucenicilor le-a fost jupuită pielea și au fost rupți în două și aruncați, iar Sfânta Fotini, rămasă ultima, a răbdat cu vitejie jupuirea pielii, încât Domnul a făcut-o sănătoasă din nou. Iar după multe zile în care aceasta L-a lăudat, și-a dat sufletul în mâinile Lui.
Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul ‒ drumul spre sfințenie
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro