O femeie a relatat o întâmplare care avusese loc în familia sa când ea abia împlinise şase ani. Mama ei era o femeie foarte credincioasă, dar tatăl ei, comunist, se purta cu duşmănie faţă de Biserică. Mama era nevoită să ţină ascunsă de el, într-un şifonier, printre haine, icoana Sfântului Nicolae, pe care o primise ca binecuvântare de la mama ei.

Într-o zi ea a venit de la serviciu şi a vrut să aprindă focul în sobă. Lemnele erau deja puse şi trebuiau doar aprinse, însă nu reuşea nicidecum. Cât n-a încercat - dar lemnele nu luau foc, şi pace! Atunci s-a gândit să le scoată din sobă şi o dată cu ele a scos şi icoana sfântului, pe care soţul o găsise în şifonier şi hotărâse s-o distrugă cu mâinile soţiei.

(Noi minuni ale Sfântului Nicolae, Traducere din limba rusă de Lucia Ciornea, Editura Sophia, București, 2004, p. 43)