smerenie

„Cine se roagă numai din carte, acela nu se roagă”

Fără smerenie nu poţi să zideşti. Rugăciunea, dacă este aşezată pe smerenie şi izvorăşte din smerenie, atunci curge, cântă inima. Dar dacă nu este aşezată pe smerenie, deşi te străduieşti, rugăciunea este ca o aramă răsunătoare şi ca un chimval răsunător.

Sfântul Chiriac de la Tazlău, mare dascăl al liniştii

Cinstitele sale moaşte s-au aşezat de ucenici într-o peşteră pe Măgura Tazlăului şi multe minuni de vindecare se făceau prin ele. Pe acest cuvios l-a cunoscut încă din viaţă şi smeritul Mitropolit Dosoftei şi i-a sărutat moaştele, precum însuşi mărturiseşte: „Apucat-am în zilele noastre părinţi înalţi la podvig (nevoinţă) şi plecaţi la smerenie adâncă: pe părintele Chiriac de la Bisericani şi pe Chiriac de la Tazlău”.

Ucenicia rasoforului Platon, devenit mai târziu marele stareţ Paisie de la Neamţ

Într-o noapte, spre Duminică, Platon a adormit aşa de tare, că nu a mai auzit clopotul de Utrenie. Când s-a deşteptat, slujba era pe la jumătate. Atunci, de mare mâhnire, a început a plânge şi s-a întors la chilie. Iar a doua zi s-a ruşinat să mai meargă la Sfânta Liturghie şi la trapeză cu fraţii, ci şedea în chilie plângând, atât era de pătruns de frica de Dumnezeu. Din ziua aceea, multă vreme, rasoforul Platon nu mai dormea culcat pe pat, ci şezând pe un scăunel, ca să se poată deştepta la Utrenie.

Remediul Sfântului Macarie pentru lene

Dintr-o dată, în chip neprevăzut, Domnul iubitor de oameni a dezlegat încurcăturile complicate ale ispitelor negre care te înconjurau. În acelaşi timp, ţi-a dăruit atâta putere, încât acum primeşti cu recunoştinţă toate încercările, nu numai pe cele din prezent, dar şi pe cele care ar putea să ţi se întâmple în viitor.

Care este rolul ispitelor în viața noastră?

Războiul duhovnicesc este prezent în viaţa noastră dintotdeauna. Avem înlăuntrul nostru multe patimi ascunse şi nu le putem cunoaşte, până când vreo întâmplare nu ni le va descoperi. Chiar dacă cineva lucrează virtutea, însă nu are ispite, atunci i se deschide lui uşa spre mândrie, care este îndeajuns pentru pierzarea sufletească.

Din dragoste către Dumnezeu, omul se desprinde de ambițiile lumești

Cel care cade la Hristos cu credinţă şi cu dragoste, cu smerenie şi cu lacrimi, aceluia i se dau mângâieri şi negrăite bucurii.

Cum pot să mă mântuiesc?

„Vezi că nici când i-ai grăit de rău nu ţi-au spus ceva împotrivă, nici când cu laude i-ai fericit, nu ţi-au zis ţie ceva. Aşa şi tu, de vei voi să te mântuieşti, să fii ca un mort, nici ocărându-te, să nu te mânii, nici cinstindu-te să nu te înalţi şi atunci te vei mântui”.
Pocăinţa ne deschide calea cea nesfârşită a îndumnezeirii.
___   Părintele Petroniu Tănase

Suntem chemați la viață pentru a trăi iubirea

Să facă adunare toate înţelepciunile pământeşti, să cugete drept toţi filosofii şi ei se vor minuna de minunile lui Dumnezeu: cât de minunat este Domnul! Cât de puternic! Cât de milostiv şi cuvios întru sfaturile Sale, mai mult decât toţi fiii oamenilor!

Ispitele și încercările – „școala vieții”, pentru fiecare dintre noi

Dumnezeu Preamilostivul opreşte Harul de la om, ca să-i dea lui pricină, să se apropie omul de Dânsul, şi pentru trebuinţele lui, să rămână omul lângă izvorul folosinţii. Şi dintre cereri, pe unele i le împlineşte Dumnezeu curând, pe acelea, prin care cere lucruri fără de care omul nu se poate mântui; iar pe altele nu i le împlineşte.

Pagini