Măicuța D. a venit la Părintele Lavrentie și i-a povestit cu frică acestuia că a visat că s-a lepădat de dreapta credință. Părintele i-a spus că așa ceva se întâmplă atunci când greșești cu ceva, te-ai certat cu cineva, ai supărat pe cineva sau n-ai primit pe cineva când era în necaz să doarmă la tine. La care ea i-a răspuns:

– Da, Părinte, aseară n-am primit în chilia mea pe o veche cunoștință, căci era cu băiatul ei, în vârstă de vreo 13 ani.

Părintele, nemulțumit fiind, o întreabă:

– Dar de ce ai făcut asta?

– Eu nu am dragoste pentru partea bărbătească, Părinte.

– Ei, nu, nu, asta nu-i voie deloc să spui. Nu-i bine ce ai făcut. Sufletul e același, și la bărbat și la femeie, iar tu, pentru că ai călcat porunca lui Dumnezeu, greu vei răspunde la Dreapta Judecată. Ei au venit la mănăstire să se închine, să postească și să se roage, iar tu le-ai tulburat liniștea, i-a spus Părintele cu asprime în glas.

Maica a început să plângă și să se căiască, întrebând pe Părintele ce să facă.

– Rugăciune și milostenie, i-a răspuns Părintele cu un glas trist.

(Sfântul Lavrentie de la Cernigov. Viața, învățăturile și minunile făcute de Dumnezeu prin acest mare Părinte, Editura Credința strămoșească, 2003, p. 42)