„Tatăl meu a fost vindecat” – o minune contemporană a icoanei Maicii Domnului „Pantanassa”
Tatăl meu a fost diagnosticat anul trecut cu un cancer avansat la ficat. De la niște analize banale și un ecograf abdominal s-a ajuns la o groaznică veste, care ne-a lăsat fără cuvinte.
O tumoră de 14 centimetri era localizată pe lobul stâng al ficatului. După multă alergătură pe la medici, computer tomograf și analize, tatăl meu s-a hotărât să nu mai facă nimic, spunând că vrea doar să își trăiască viața în continuare, ca și cum tumora nu ar exista. A trecut un an și se simțea tot mai rău, astfel încât a mers din nou la ecografie în orasul natal.
Nici că se putea un rezultat mai rău – tumora se dublase și ajunsese la 25 de centimetri, presând toate organele din jur: stomac, pancreas, ficat. Nu mai putea să mănânce decât foarte puțin, nu mai găsea nicio poziție în care să doarmă noaptea sau să stea ziua așezat. Astfel, a hotărât să meargă la operație. Medicii au spus că tumora este foarte mare și prost așezată. Dacă în timpul operației vor constata că nu o pot scoate, atunci îl vor coase la loc - pentru că nu au ce să-i mai facă. În incinta spitalului era o capelă cu icoana Maicii Domnului „Pantanassa”, adusă din Grecia de către trei călugări, după cum mi-a povestit o bunică sufletistă, care avea grijă de capelă.
Am plâns și m-am rugat la icoana Maicii Domnului din tot sufletul meu să îl facă bine pe tata, să le dea pricepere medicilor și să reușească operația. Închideam ochii și vedeam, parcă, mâinile chirurgilor, cum scot afară tumora și cum o pun pe o tavă, alături, pentru a fi trimisă la examinare. Și atâta m-am rugat Maicii Domnului să nu mă lase la greu, că s-a îndurat de noi și operația a reușit.
Tatăl meu tocmai a fost externat azi și este foarte bine. Recuperarea a fost rapidă, deși operația a fost grea și a durat patru ore. A stat doar două zile la terapie intensivă, apoi a fost mutat la salon, unde a început să mănânce de toate, ca un om normal.
Am promis Maicii Domnului că am să scriu și am să mărturisesc minunea vindecării tatălui meu. Acolo unde șansele erau atat de mici, Maica Domnului a făcut o minune și mi-a redat tatăl. Medicii, niște oameni cu suflet mare, au facut tot posibilul ca operația să reușească. Este atât de chinuitor să nu poți face nimic pentru părintele tău bolnav... Dar mi-am pus nădejdea în Maica Domnului și ea m-a ajutat, mi-a arătat că există și că este alături de toți cei care au credință și o cheamă în ajutor.
(Mărturie trimisă redacției Doxologia de către Lorina G.)
Sfântul Paisie de la Neamț se arată în vedenie unui călugăr la adormirea sa
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Mitropolia Moldovei și Bucovinei | © doxologia.ro