Ţi-a venit vreun gând bun? Opreşte-te: să nu tinzi nicidecum spre împlinirea lui fără chibzuială, pe negândite. Simţi în inimă vreo insuflare bună? Opreşte-te: nu îndrăzni să te laşi dus de ea. Ia Evanghelia ca îndreptar. Cercetează: se potrivesc, oare, gândul tău cel bun şi insuflarea cea bună a inimii tale cu atotsfânta învăţătură a Domnului? Curând vei vedea, că nu este nici o potrivire între binele evanghelic şi binele firii omeneşti căzute. Binele firii noastre căzute este amestecat cu răul, şi de aceea însuşi acest bine s-a preschimbat în rău, la fel cum se preface în otravă mâncarea gustoasă şi sănătoasă, atunci când este amestecată cu otrava. Păzeşte-te de a săvârşi binele firii căzute! Săvârşind acest bine, vei hrăni căderea ta, vei hrăni în tine părerea de sine şi trufia, vei atinge cea mai apropiată asemănare cu demonii. Dimpotrivă, săvârşind binele evanghelic, ca un ucenic adevărat şi credincios al Dumnezeului- Om, te vei face asemenea Dumnezeului-Om. "Cel ce îşi iubeşte sufletul său", a zis Domnul, "şi-l va pierde; iar cel ce îşi urăşte sufletul său în lumea aceasta îl va păstra în viaţa veşnică" (Ioan l2. 25).

(Sfântul Ignatie Briancianinov, Despre înșelare, Editata de Schitul Lacu- Sfântul Munte Athos, 1999, p. 38)