Lumea care ne înconjoară trăiește astăzi mai dinamic decât înainte. Dar cu cât mai multă este forfota în lume, cu atât mai grea devine păstrarea unui cuget creștinesc. De pretutindeni năvălesc asupra noastră tot felul de idei care tulbură viața noastră. În vifornițele vremii noastre este de folos totdeauna a fi treaz. Este primul lucru pe care vi-l cer: ascultați cuvântul Evangheliei, fiți treji și încetați de a mai fi copii.

Să păzim această luare-aminte ce ne păstrează trupul într-o neîntreruptă încordare. Mulțumită acestei încordări, chiar și în somn, putem păstra în minte țelul vieții noastre. Rugăciunea poate pătrunde până în ceea ce psihologii numesc subconștient. Un adevărat nevoitor se ține neîntrerupt în frâu, până și în somn. Dacă se ivesc gânduri rele, el se ridică și se roagă. Astfel, puțin câte puțin, conștiința va lumina tot ceea ce facem în viața zilnică.

Nu lăsați lucrurile acestei lumi să vă risipească. Concentrați-vă toată luarea-aminte, dați-vă toată silința unei vieți care să corespundă duhului poruncilor Evangheliei.

(Arhimandritul Sofronie, Din viață și din Duh, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2014, p. 37)