Trupul – dincolo de țărână, urmează învierea
Privim cu uimire la faptul că trupul omenesc poate muri; în acelaşi timp contemplăm în el, cu credinţă şi nădejde, un trup care într-o bună zi va învia ca Acela al lui Hristos.
Sfântul Apostol Pavel a folosit expresia „viaţa noastră este ascunsă cu Hristos întru Dumnezeu” (Coloseni 3, 3). Umanitatea noastră în trup este ascunsă în taina Sfintei Treimi, iar această condiţie trupească cuprinde întreaga noastră umanitate. În Hristos, în Maica Domnului, putem vedea deja slava la care e chemat trupul nostru. Aşa că nu ne simţim dezbinaţi în noi înşine, ci ne aflăm mai curând într-o situație complexă: cu inima zdrobită din cauza despărţirii, privim cu uimire la faptul că trupul omenesc poate muri; în acelaşi timp contemplăm în el, cu credinţă şi nădejde, un trup care într-o bună zi va învia ca Acela al lui Hristos.
(Mitropolitul Antonie al Surojului, Viața, boala, moartea, Editura Sfântul Siluan, 2010, p. 128)