Atâta vreme cât ne îndeletnicim cu lucrurile din afara lui Dumnezeu, nu putem cuprinde cunoaşterea lui Dumnezeu. Care om, îngrijindu-se de cele ale lumii şi afundându-se în ispitele trupului, poate să fie cu luare aminte la cuvintele despre Dumnezeu şi să fie îndestulător de pregătit pentru contemplarea unor lucruri atât de mari? Nu vezi că este înăbuşit de spini cu­vântul care a căzut între spini? (Matei 13, 7). Spini sunt plăcerile trupului, bogăţia, slava şi grijile lumeşti. Cel ce simte nevoia cunoaşterii lui Dumnezeu va trebui să fie în afară de toate acestea, să se curăţească de patimi şi aşa să primească cunoaşterea lui Dumnezeu. Cum poate intra ideea de Dumnezeu într-un suflet care-i strâmtorat de gândurile care-l stăpâneau mai dinainte?

(Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, omilia la Psalmul XLV, în col. PSB vol. 17, pp. 306-307)