De ce prescurile si vinul liturgic sunt numite „daruri” și „cinstite”?

În timpul Sfintei Liturghii „cuvântul lui Dumnezeu vine atât peste paharul amestecat, cât şi peste pâinea pregătită, şi prin aceasta Euharistia devine Trupul şi Sângele lui Hristos”.

Prescurile și vinul pe care credincioșii le aduc la biserică și le oferă preotului sunt numite „daruri” pentru că reprezintă ofranda adusă înaintea lui Dumnezeu, mulțumindu-I întru  slava Sa cea înaltă (Sfântul Irineu al Lyonului). De asemenea, Sfântul Irineu spune că „darul este ceea ce este rugăciunea”; noi Îi aducem daruri lui Dumnezeu nu ca și cum ar avea nevoie de ele, ci ca o jertfă de mulțumire.

Darurile sunt numite „cinstite” și nu sfinte, pentru că pâinea și vinul de la Proscomidie nu au fost încă preschimbate în Trupul și Sângele Domnului. Doar la Liturghia Darurilor mai înainte sfințite, Darurile nu sunt pâine și vin, ci Trupul și Sângele Domnului, pentru că au fost sfințite la Liturghia din duminica anterioară.

Astfel, în timpul Sfintei Liturghii „cuvântul lui Dumnezeu vine atât peste paharul amestecat, cât şi peste pâinea pregătită, şi prin aceasta Euharistia devine Trupul şi Sângele lui Hristos”.

Citește alte articole despre: rugăciune, daruri, vin, Liturghie, pâine, Proscomidie, ofrandă, pahar, prescuri

De la același autor

Ultimele din categorie