Turnul-clopotniță de la Mănăstirea Frumoasa din Iași
Din construcțiile ridicate de către Grigore al II-lea Ghica, se mai păstrează astăzi zidul de piatră cu metereze care înconjoară incinta, având o înălțime de patru metri. Pe latura de vest a incintei, la mijloc, se află turnul-clopotniță, construit în manieră neoclasică, purtând pe cele patru laturi coloane zvelte în stil ionic. Autorul planului turnului clopotniței este arhitectul Martin Kubelka, care a realizat și planurile „palatului de pe ziduri”.
Cu elemente de o frumuseţe plastică deosebită, turnul-clopotniţă marchează intrarea în incinta Mănăstirii Frumoasa. Camera clopotelor se înalţă peste registrul inferior, masiv, străpuns de gangul intrării, ale cărei faţade sunt decorate cu coloane ionice. Caracterul zvelt al turnului este accentuat de cupola de forma unui bulb alungit. Din cauză că vechiul turn de piatră se ruinase, arhimandritul Ioasaf Voinescu l-a refăcut între anii 1819-1833, el păstrându-se și astăzi în condiții foarte bune. Pe frontonul clopotniței este săpată o inscripția:
„La anul 1819 sau început zidire aceștii clopodniți de mine, smeritul arhimandritul Ioasaf Moldovan proistosul mănăstirii Frumoasa și din răle întămplări sau fărșit de tencuit și zugrăvit la anul 1833.“
Clopotnița a fost renovată şi în anul 1952 cu sprijinul mitropolitului Sebastian Rusan al Moldovei și Sucevei, cu cheltuiala și osârdia enoriașilor arhitecți A. Ionescu și N. Sofronie, lucrările fiind executate sub coordonarea meșterului Giovani Masari. Atestarea acestui lucru se face şi pe o pisanie de pe o placă amplasată pe partea dinspre biserică a zidului turnului: „Clopotnița bisericii Frumoasa Iași zidită în 1833 s-a renovat în 1952 cu sprijinul IPS Mitropolit Sebastian Rusan cu cheltuiala și osârdia enoriașilor arhitecți A. Ionescu N. Sofronie Meșter Masari Giovani”.
Turnul-clopotniță și zidul de incintă au fost supuse unor ample lucrări de protecție între anii 1966-1970, cu scopul de a le consolida împotriva alunecărilor de teren (datorate infiltrației apei în sol), precum și a eroziunii materialelor folosite la construcția acestor monumente arhitectonice.
Peștera Sfântului Antonie de la Iezer
Schitul „Sfântul Antonie” de la Iezerul-Vâlcea
Citește despre:Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro