Viața Sfântului Cuvios Nicon

   Cuviosul părintele nostru Nicon s-a născut în cetatea ce se numeşte Iuriev şi era dreptcredincios şi bun la obiceiuri. Căci încă din tânăra vârsta, voind să slujească lui Dumnezeu, a mers la Sfântul Serghie în mănăstire şi s-a rugat sfântului să-l îmbrace în chipul monahicesc. Iar Sfântul Serghie l-a trimis la mănăstirea ce se numea Visoca, la ucenicul său Atanasie, unde, prin porunca sfântului, s-a tuns Nicon, şi petrecea în mănăstirea Visoca cu toată smerenia.

    Venind el în vârstă cea desăvârşită, l-a făcut presbiter în acea mănăstire şi iarăşi a mers la Sfântul Serghie şi de la dânsul s-a deprins în viaţa cea monahicească. Căci îl iubea foarte mult Sfântul Serghie şi cu învăţătură îi adăpa sufletul său. Iar Nicon asculta cu osârdie pe Sfântul Serghie şi petrecea în chilie cu dânsul. După aceasta, Sfântul Serghie mai înainte cu şase luni de moartea sa, a chemat pe toţi fraţii şi înaintea tuturor a pus pe Nicon egumen în locul său şi i-a dat toată mănăstireasca rânduiala şi grija pentru fraţi; iar sfântul petrecea singur în linişte.

    După şase luni, Sfântul Serghie s-a dus din viaţa aceasta către Domnul, iar fericitul Nicon cu toţi fraţii, luând sfântul trup al Cuviosului părintelui său Serghie, cu cinste l-au îngropat, cu multe lacrimi. Şi toate învăţăturile câte a auzit de la părintele său, el le împlinea, încât era chip îndestulat spre învăţătura tuturor fraţilor, ca şi fericitul Serghie. După aceasta, nelegiuitul împărat Eleghie, cu mulţime de barbari a venit asupra dreptei credinţe; iar Stăpânul Hristos, ca să nu dea acel loc sfânt spre pustiire şi spre călcarea barbarilor celor fără de Dumnezeu - pe când Nicon şedea să se odihnească puţin -, i s-a arătat Sfântul Serghie cu doi arhierei, cu Sfântul Petru şi Alexie, făcătorul de minuni, mitropoliţii a toată Rusia, şi i-au zis: "Aşa au voit dumnezeieştile judecăţi, ca să vină şi aici năvălirea barbarilor, iar tu, fiule, de aceasta nu te întrista, că iarăşi o să se întemeieze mănăstirea".

    Astfel sfinţii, binecuvântând pe fericitul Nicon, s-au făcut nevăzuţi. Iar el, deşteptându-se, a văzut la arătare pe aceiaşi sfinţi, la mănăstire, mergând de la chilia lui spre biserică. După aceasta, barbarii care s-au pomenit mai sus, au prădat părţile acelea, până la mănăstirea Sfântului Serghie. Apoi Cuviosul părinte Nicon cu fraţii, s-au dat în lături de acolo, dând loc mâniei celei viitoare. Iar barbarii năvălind asupra mănăstirii, au ars-o cu foc.

    După plecarea barbarilor, fericitul Nicon cu fraţii s-au întors la mănăstire şi văzând iubitul loc prădat şi ostenelile Sfântului părinte Serghie arse cu foc de barbarii cei fără de Dumnezeu, se mâhneau foarte mult de aceasta. Apoi, adăugind sârguinţă, a ridicat o biserică mică degrab, trapeză şi chilii pentru trebuinţele fraţilor. După aceea, pe îndelete, a zidit o biserică de piatră, în numele Sfintei Treimi, deasupra mormântului Cuviosului Părinte Serghie şi a înfrumuseţat-o cu icoane şi cu multe podoabe. Şi a petrecut în acea egumenie treizeci şi şapte de ani, toate părinteştile orânduieli isprăvindu-le, învăţând din destul pe fraţi pentru folosul sufletesc.

    Ajungând la adânci bătrâneţi, s-a văzut slab şi apropiindu-se de sfârşitul vieţii sale, s-a împărtăşit cu Sfântul Trup şi Sânge al Domnului nostru Iisus Hristos şi i s-a adeverit din dumnezeiasca descoperire, despre mântuirea sa; căci în vedenie i s-a arătat odihna cea răsplătită lui prin Cuviosul Părinte Serghie. Drept aceea grăia fraţilor la sfârşitul său: "Să mă duceţi de acum în cămara mea cea luminoasă, pe care mi-au pregătit-o rugăciunile Sfântului meu părinte Serghie, că aici nu voi suferi a fi".

    Aşa grăind mult timp şi pace dându-le, şi-a dat sufletul său Domnului în ziua a şaptesprezea, a lunii noiembrie. Iar fraţii, cu cinste petrecând pe fericitul, aproape de mormântul Cuviosului Părinte Serghie, au pus trupul Sfântului Nicon unde şi până acum zac amândoi şi multe tămăduiri dau celor ce cu credinţă se apropie de ei. De aceea Dumnezeului nostru I se cuvine slavă, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Citește alte articole despre: sfânt, cuvios, viață, manastire

Ultimele din categorie