Biserica Sfântul Dimitrie - Poştă din Bucureşti

 

Biserica Sfântul Dimitrie - Poştă este amplasată în spatele Muzeului Naţional de Istorie a României (Palatul Poştelor, înainte de 1972) de pe Calea Victoriei, iar în partea de răsărit se află Teatrul de Comedie. În apropiere se află Mănăstirea Stavropoleos, Curtea Veche şi râul Dâmboviţa.

Lăcaşul mai este cunoscut şi sub denumirea de biserica „de Jurământ”, care îşi are originea în jurămintele solemne pe care negustorii le făceau în faţa icoanelor, în semn de întărire a contractelor. De asemenea, în prima atestare documentară care datează din anul 1655 se menţiona că în această biserică părţile aflate în proces de judecată făceau jurăminte că vor spune „adevărul şi numai adevărul”.

Metoc al Episcopiei Buzăului (1753-1984)

A doua biserică, de piatră, închinată Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir, apare prin 1753, ridicată de Stroe Râmnicianu (care s-a călugărit cu numele de Isaia Monahul) şi de logofătul Radu.

Un act al domnitorul Constantin Racoviță din 5 iulie 1755, confirmă că Biserica Sfântul Dimitrie va fi metoc al episcopiilor de Râmnic și Buzău. Actul este întărit și la 1765 de Ștefan Vodă Racoviță. Peste șapte ani, însă, așa cum ziceam la început, arhiereii Cosma al Buzăului și Chesarie Halepliu al Râmnicului se înțeleg ca biserica să rămână pe seama exclusivă a celui dintâi.

Cea de a treia refacere a bisericii a fost începută în anul 1819, la străduinţa episcopului Buzăului, Kostandie Filitti, continuată de episcopul Gherasim Rătescu (1819-1824) şi terminată şi înzestrată de episcopul Chesarie al Buzăului (1826-1846).

Între anii 1840-1847, la Biserica Sfântul Dimitrie a locuit şi a slujit ierodiaconul Iosif Naniescu (viitorul Mitropolit al Moldovei) pe perioada studiilor la Colegiului „Sfântul Sava” din București.

Biserica salvată de la demolare

După Primul Război Mondial, Biserica Sfântul Dimitrie a fost lăsată în paragină şi propusă pentru demolare. A fost salvată datorită campaniei de presă a academicianului I.C. Filitti, care a redat-o cultului la 30 noiembrie 1930.

Între anii 1964-1966 biserica a fost renovată exterior, iar în interior – prin refacerea totală a instalaţiilor de căldură, lumină şi apă. În anul 1986, ca urmare a cutremurului din 1977, s-a refăcut acoperişul şi s-a consolidat turla de lemn, pictura rămânând însă la fel.

Începând cu anul 2012 are loc o campanie de strângere de fonduri pentru finalizarea lucrărilor de renovare care să redea lăcaşului farmecul de altădată.

Singura icoană din Bucureşti a Sfântului Iuda Tadeul

Biserica are hramul principal Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, precum şi alte două hramuri: Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon şi Sfântul Sfinţit Mucenic Haralambie, ale căror moaşte se află în biserică. Alături de acestea, lăcașul adăposteşte și părticele din moaştele altor sfinţi, precum: moaştele Sfântului Antipa, ierarhul Pergamului și ale Cuviosul Nicanor.

În acest lăcaş se află singura icoană din Bucureşti a Sfântului Iuda Tadeul, ocrotitorul celor deznădăjduiţi.

Ajunsă la respectabila vârstă de 500 de ani, biserica Sfântul Dimitrie - Poştă („de Jurământ”) reprezintă unul dintre numeroasele lăcaşuri de cult care au renăscut din propria cenuşă. Este instituție subordonată canonic Arhiepiscopiei Bucureștilor, parohie cu rangul de Paraclis Universitar.

Date de contact

Adresă: Strada Franceză nr. 1/Strada Poştei, nr. 2, Sector 3, Bucureşti

Mijloace de transport: Linia turistică Bucharest City Tour (staţie la 50 de metri de palatul CEC); staţie de metrou (magistrala 2); autobuze: 104, 123, 124, 385 (staţia Piaţa Naţiunile Unite/Calea Victoriei, nr. 2).

De la același autor

Ultimele din categorie