Domnul nostru Iisus Hristos ca Împărat a întemeiat pe pământ Împărăția cerurilor îndată după Înălțarea Lui, când a șezut de-a dreapta lui Dumnezeu și Tatălui, și a primit de la Tatăl Lui Cel fără de început „toată puterea în cer și pe pământ”. Împărăția Lui pe pământ este Biserica Lui. Iisus, ca Împărat, întemeiază Împărăția veșnică, proniază cu privire la Împărăția Lui, pune legăminte, pecetluiește vedeniile și profețiile, face să înceteze jertfele și prinoasele, guvernează, chivernisește și o conduce pe ea veșnic prin sfinții ei slujitori, revărsând fără încetare și din belșug harismele Duhului Sfânt pentru întărirea, dezvoltarea și extinderea ei.

Mântuitorul, ca Împărat, sfințește, mângâie, păzește, readună și slăvește pe poporul Lui. Ca Împărat, păstrează rânduiala în Împărăția Lui, dăruind slujitori în Biserică. Iisus, ca Împărat, a dat legi poporului Lui. Ca Împărat, a chemat neamurile, ca să creadă în El. Ca Împărat, a cerut supunere față de Legile Lui. Ca Împărat, a cerut jertfă și însăși viața celor ce I-au urmat Lui pentru El și pentru Împărăția Lui. Ca Împărat, a ridicat război împotriva răutății și dăruiește pace virtuții. Iisus ca Împărat veșnic domnește în inimile credincioșilor uniți cu El prin Sfânta Lui Biserică.

Cei ce nu sunt uniți cu Biserica Lui sunt în afara Împărăției lui Hristos și sunt lipsiți de cinstea de a fi și ei fii ai Împărăției lui Hristos.

(Sfântul Nectarie de la Eghina, Studii despre Biserică, despre Tradiție, despre dumnezeieștile Taine și despre slujirea în Duh și adevăr, Traducere Laura Enache, Editura Doxologia, Iași, 2016, pp. 62-63)