Bogatul, nemilostiv aici pe pământ, ajunge milog dincolo, în ceruri. Cere ceea ce n-a ştiut a dăruiască: fie-ţi milă de mine! Iată, ce frumos imn închină Sfântul Ioan Gură de Aur, milosteniei: este o artă şi încă una din cele mai bune. Dacă orice artă este utilă omenirii, nimic nu este mai util ca milostenia. Nicio altă artă nu ne pregăteşte înălţarea, nu ne ţese veşminte, nu ne înalţă case din nămol, precum milostenia! Ea nu ne smulge din mâinile morţii, ea ne procură gloria vieţii viitoare şi ne clădeşte locuinţe cereşti. Milostenia nu permite de asemenea, să se stingă candelele noastre. Ea ne justifică şi ne face mai albi ca zăpada.

(Pr. Sever Negrescu, Fărămituri de cuvinte, Editura Doxologia, Iaşi, 2011, p. 160)